Cartea „Preoți ortodocși bănățeni cu Sfânta Cruce sub tricolor - Decembrie ´89”, avându‑l ca autor pe părintele Ionel Popescu, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Timișoarei, a fost tipărită cu
Corala „Nicolae Lungu“ a Patriarhiei Române într-un pelerinaj al rugăciunii cântate
Duminicile Postului Mare sunt pentru corala mixtă a Catedralei Patriarhale un test şi o provocare la diversificarea misiunii sale prin cântare. Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Corala „Nicolae Lungu“ a Patriarhiei Române va susţine răspunsurile la Sfânta Liturghie în mai multe biserici din cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureştilor în Duminica a 2-a, a 3-a şi a 4-a, precum şi în Catedrala Arhiepiscopală din Buzău în Duminica a 5-a a Marelui Post. În felul acesta, glasurile coriştilor, cunoscute din transmisiile directe ale slujbelor din Catedrala Patriarhală, vor răsuna în „cetate“, aducând sănătate sufletească, bucurie şi încântare credincioşilor din parohiile vizitate. Acest pelerinaj al coralei în Postul Mare este deja o tradiţie, iniţiată în anul 2008 de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Corala Catedralei a dat răspunsurile la Sfânta Liturghie în mai multe mănăstiri, biserici parohiale şi catedrale din cuprinsul Patriarhiei Române, venind cu specificul său - cântare bisericească corală - şi oferind o muzică autentică, menită să-i predispună pe credincioşi la rugăciune, indiferent de tradiţia locală a bisericilor vizitate.
Corala Patriarhală îşi întregeşte şi desăvârşeşte activitatea misionar-liturgică, alături de concertele susţinute pe scenele din ţară şi străinătate, simpozioanele şi concursurile corale. Mijloacele de afirmare sunt cele obişnuite unei formaţii corale: glasuri frumoase şi o sonoritate bisericească dobândite prin efort şi atentă selecţie a vocilor, pregătirea profesională a dirijorilor şi coriştilor, repertoriu adecvat, ţinută morală şi devotament faţă de Biserică. Această cântare bisericească se „aude“ într-un conglomerat sonor, fiind multe muzici ispititoare care propagă mesaje total diferite. Există o inflaţie a prostului gust şi în muzică, şi există muzici proliferate la scară planetară pentru care nu mai există nici o stavilă în afara discernământului personal al auditorului.
Contextul actual al luptei pentru păstrarea religiei în şcoli reliefează că procesul de dizolvare a valorilor tradiţionale creştine se face pe diverse căi.
Muzicienii din Biserică nu sunt simpli creatori sau „purtători de frumos“, ci transmiţători ai adevărului revelat prin sunet în momente de inspiraţie divină şi de har, cu o misiune pnevmatologică. Coriştii sunt co-liturghisitori, purtători ai cuvântului sacru şi ai rugăciunii, iar marile creaţii componistice sau interpretative „capătă valenţe de natură omiletică“ (Şerban Nichifor). Predicând prin muzică, corala Patriarhiei îşi plineşte şi îndeplineşte misiunea liturgică în duminici şi în marile sărbători ale Ortodoxiei. Avem nădejdea că incursiunea coralei patriarhale în inima cetăţii va lăsa o impresie deosebită şi că va stârni un angajament local de autodepăşire, prin efortul preoţilor şi al comunităţii.
Corala patriarhală şi-a propus o re-integrare a vechilor elemente bizantine cu cele ale culturii tradiţionale muzicale corale tradiţionale, într-un limbaj specific zilelor noastre. Ea are o imensă responsabilitate morală atât faţă de contemporanii săi, cât şi în raport cu Tradiţia, dirijorii şi membrii coralei fiind chemaţi să fie nişte „maeştri spirituali“ şi muzicieni consacraţi care nu doar înţeleg muzica, dar o şi oferă credincioşilor ca rugăciune cântată.
Nu puţine au fost momentele în care corala a primit cuvânt de apreciere din partea Întâistătătorului Bisericii, dar şi de încurajare spre o mai rodnică mobilizare în activitatea ei misionară. Coriştii au învăţat din cuvintele Preafericitului Părinte Patriarh Daniel că „muzica este adevărată atunci când răscoleşte sufletul în adâncimi pe care acesta nu le cunoaşte, dar în acelaşi timp aduce şi pacea“.
Anul acesta, în perioada duhovnicească, membrii Coralei „Nicolae Lungu“ a Patriarhiei Române vor avea următorul program: în Duminica Sfântului Grigorie Palama vor cânta la Mănăstirea Radu Vodă şi la Parohia „Sfânta Vineri“-Pajura; în Duminica a 3-a a Postului Mare vor cânta la Parohia „Sfânta Vineri“-Nouă şi la Parohia Hagiu; în Duminica Sfântului Ioan Scărarul vor fi prezenţi la Parohia „Sfântul Nicolae“-paraclis universitar, şi la Parohia Mavrogheni; în Duminica a 5-a, corala Patriarhiei va cânta în Catedrala Arhiepiscopală din Buzău. În aceste patru duminici, răspunsurile la Sfânta Liturghie vor fi date de: Corala mixtă „Divina Armonie“ de la Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou (Duminica a 2-a); Grupul psaltic „Tronos“ al Catedralei Patriarhale (Duminica a 3-a); Corul „Symbol“ al Patriarhiei Române (Duminica a 4-a); Corala mixtă „Neagu Ionescu“ a Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei (Duminica a 5-a).