Cum este privită Biserica în spaţiul public european

Cea mai importantă instituţie care şi-a propus să reunească Bisericile la nivelul Europei a fost Conferinţa Bisericilor Europene (CBE), reprezentând Bisericile creştine din Europa (ortodoxă, anglicană, protestantă, unele confesiuni catolice), exceptând Biserica Romano-Catolică.

CBE a fost fondată la Nyborg (1959), în Danemarca, în cadrul unei întâlniri la care au participat 61 de delegaţi, reprezentând 52 de Biserici din Europa de Vest şi de Est. Începând cu 1964, la adunările CBE participă şi observatori catolici. În momentul de faţă, CBE se constituie din 126 de Biserici Ortodoxe, protestante şi catolice, precum şi 43 de organizaţii asociate, avându-şi sediul în toate ţările continentului european.

Schimbările politice de după 1989 au oferit CBE posibilitatea adaptării la noua situaţie. Astfel, cea de-a unsprezecea Adunare a acestei organizaţii a aprobat fuziunea cu Comisia Ecumenică Europeană pentru Biserică şi Societate (CEEBS), fuziune devenită efectivă în 1999. A apărut astfel un nou organism, şi anume Comisia Biserică şi Societate a CBE, cu birouri la Bruxelles şi Strasbourg. Această Comisie urmăreşte, în principal, implicarea Bisericilor în procesul de integrare europeană, monitorizarea instituţiilor şi organizaţiilor europene sau internaţionale (Uniunea Europeană, Consiliul Europei, OSCE, ONU) în privinţa atitudinilor adoptate faţă de Biserică şi religie în general, ca şi menţinerea unor contacte regulate cu aceste organizaţii sau instituţii, în numele CBE şi al Bisericilor membre ale CBE.

În septembrie 2007, CBE şi CCEE (Consiliul Conferinţelor Episcopale din Europa) au organizat la Sibiu cea de-a treia Adunare Ecumenică Europeană. Documentul final adoptat pune un accent deosebit pe comuniunea (koinonia) creştinilor în Europa, care acţionează în unitate, subliniind însă totodată că această unitate de acţiune nu trebuie confundată cu uniformitatea. Potrivit aceluiaşi document, este nevoie de un dialog susţinut, evitându-se punerea accentului pe divizarea Bisericilor existente în Europa de astăzi şi subliniindu-se, între altele, iniţiativele comune în domeniul social şi diaconal, ca şi sprijinul acordat vieţii într-o societate care trebuie bazată pe valorile religios-morale creştine.

Dacă la început dialogul Bisericilor cu instituţiile Uniunii Europene era unul indirect, prin intermediul organizaţiilor inter-confesionale (CBE) sau altor organizaţii, în ultima vreme în schimb s-a trecut la instituţionalizarea acestui tip de dialog, prin reprezentarea directă a Bisericilor la Bruxelles, respectiv prin oficii proprii. Această tendinţă a fost încurajată şi de noua viziune a Comisiei Europene de a organiza dialogul cu aceste Biserici potrivit „logicii forumului“. Înfiinţarea unui oficiu permanent la Bruxelles a fost percepută de către Biserici ca un mijloc de acţiune defensiv. Procedând astfel, Bisericile au acţionat reactiv şi nu proactiv, asemenea tuturor celorlalte birouri de reprezentare a grupărilor de interese de pe lângă instituţiile Uniunii Europene. Prima Biserică care şi-a stabilit un astfel de oficiu la Bruxelles a fost Biserica Evanghelică din Germania (EKD), urmată de unele Biserici Ortodoxe, cum ar fi Patriarhia Ecumenică, Biserica Ortodoxă a Greciei, Biserica Ortodoxă Rusă şi Biserica Ortodoxă Română. Biserica Romano-Catolică dialoghează cu Uniunea Europeană doar indirect, prin intermediul Comisiei Episcopatelor din Comunitatea Europeană (COMECE) şi Consiliul Conferinţelor Episcopale din Europa (CCEE).

Nu toate aceste oficii dispun de resurse echivalente, după cum tot la fel nu toate exercită aceeaşi influenţă asupra luării deciziilor de către instituţiile Uniunii Europene. Unele astfel de oficii influenţează luarea deciziilor de către aceste instituţii încă din momentul introducerii pe agendă a unei teme, în vreme ce altele se rezumă la a participa la consultări cu instituţiile Uniunii Europene doar după ce o temă a fost pusă pe agendă.

Primul Birou permanent din partea Bisericii Ortodoxe deschis la Bruxelles (1995) a fost acela al Patriarhiei Ecumenice. El este condus în prezent de mitropolitul Emmanuel Adamakis şi de Athenagoras Peckstadt, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Belgiei a Patriarhiei Ecumenice. Biroul este interesat, între altele, de crearea unei Comisii Europene a Bisericilor Ortodoxe din Europa, după modelul utilizat în prezent de Biserica Catolică. Un pas în direcţia constituirii acestei Comisii este ca toate Bisericile Ortodoxe din Europa să îşi aibă reprezentate interesele la Bruxelles.

În şedinţa sa din 3 martie 2000, Sfântul Sinod al BOR a hotărât „să aprobe în principiu înfiinţarea unei reprezentanţe a Bisericii Ortodoxe Române pe lângă structurile europene“, urmând a fi delegat un reprezentant al BOR acreditat pe lângă Uniunea Europeană şi Consiliul Europei. Între argumentele invocate ulterior în favoarea acestui demers a fost şi acela că, din 2007, odată cu integrarea României în Uniunea Europeană, „comunitatea ortodoxă din România va depăşi numeric orice altă asemenea grupare confesională din statele membre“ (vezi Teodor Baconsky, „Un proiect util“, „Dilema veche“, 56, 11-17 februarie 2005).

Imediat după intrarea în vigoare a noului Statut al BOR, în februarie 2008, IPS Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei, a fost numit Exarh Patriarhal pentru relaţiile cu instituţiile Uniunii Europene, iar IPS Mitropolit Iosif, Arhiepiscop al Europei Occidentale, este Directorul Reprezentanţei BOR la Bruxelles. Reprezentanţa BOR editează un buletin, EuRoOrthodox, inclusiv în versiune electronică. Printre acţiunile organizate de Reprezentanţă până în prezent se numără participarea IPS Mitropolit Nifon la întâlnirea organizată de José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, Janez Jansa, prim-ministrul Sloveniei (ţară care a deţinut în prima parte a anului 2008 Preşedinţia Consiliului UE), şi Hans-Gert Pöttering, preşedintele Parlamentului European, cu 21 de lideri religioşi din Europa, reprezentând Bisericile creştine, iudaismul şi islamul, reuniune anuală iniţiată pentru prima dată în 2005 de actualul preşedinte al Comisiei Europene. Tot la fel, în iulie 2008, Reprezentanţa BOR a realizat o vizită a cultelor din România la principalele instituţii ale Uniunii Europene, respectiv Comisie, Consiliu şi Parlamentul European.