Cartea „Preoți ortodocși bănățeni cu Sfânta Cruce sub tricolor - Decembrie ´89”, avându‑l ca autor pe părintele Ionel Popescu, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Timișoarei, a fost tipărită cu
Cum ne pregătim de sărbători
Suntem în pragul sărbătorilor de iarnă. Toată lumea se pregătește. Cândva, cine mai știe când, unde și de către cine, decembrie a fost declarată Luna cadourilor. Oh! Stați, trebuie să fi fost o acțiune de marketing, să se vândă mai multe produse... Nu contează, e frumos să faci cadouri. Și să primești, desigur. Nu că n-ar fi frumos și în restul de 11 luni.
Bine, dar care sunt sărbătorile pentru care ne pregătim și în ce fel ne pregătim? La un sondaj rapid, majoritatea oamenilor vor spune probabil „Crăciunul și Revelionul”.
Cu Revelionul lucrurile sunt clare, e noaptea dintre ani, prilej de bilanțuri și planuri, ocazie de restart, dar mai ales o noapte de relaxare, poate și ca să uităm de bilanț și de planuri...
Pentru Revelion se pregătește toată lumea, de pe toată planeta. Televiziunile se străduiesc să conceapă programe cât mai atractive, deși nu mulți sunt cei care se uită efectiv la TV în noaptea aceea, primăriile și diverse entități private organizează evenimente-mamut în aer liber, toate restaurantele au meniuri speciale și diverse atracții - e bine să-ți rezervi loc de prin vară, că nu se știe! Și, desigur, mulți preferă - ori sunt îndemnați de bugetul mai modest - să petreacă acasă, cu familia și/sau prietenii.
Pentru toate astea, pregătirile înseamnă în primul rând asigurarea măncărurilor și a băuturii, în al doilea rând a muzicii - măcar așa, ca fond sonor - și în al treilea rând a decorațiunilor, de la globurile și beteala care oricum sunt deja, la ora aceea, în brad, până la serpentine, confetti și orice altceva ne face plăcere. Tradițiile românești sunt mixte.
Cu Crăciunul lucrurile sunt un pic mai complicate, pentru că societatea modernă i-a cam rătăcit semnificația profundă. Este foarte frumos că oamenii de jur împrejurul lumii împodobesc bradul și chiar casa cu totul, iar copiii îl așteaptă cu emoție pe Moș Crăciun să le aducă daruri, prilej ca și adulții să schimbe cadouri între ei - dar nu trebuie să uităm că 25 decembrie înseamnă, înainte de toate, Nașterea Domnului Iisus Hristos, una dintre cele mai mari sărbători ale creștinătății.
„Și întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu,
Unul-Născut, Carele din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii.
Lumină din Lumină,
Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut;
Cel de o ființă cu Tatăl, prin Carele toate s-au făcut;
Care pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire
S-a pogorât din ceruri și S-a-ntrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara,
Și S-a făcut om”, spune Crezul, simbolul nostru de credință.
Nu e nimic greșit să prăznuiești cu familia de Crăciun, mai ales dacă ai ținut postul, să mănânci și să te bucuri de bucuria copiilor. Dar ar fi păcat să uităm despre ce sărbătoare e vorba!
Pe de altă parte, dacă vorbim despre sărbătorile lunii decembrie, ele sunt mai multe, de-ar fi să pomenim aici doar Sf. Mc. Varvara, Sf. Mc. Filofteia și Sf. Ierarh Nicolae, Sf. Ierarh Spiridon.
Așadar, înainte de-a ne ocupa de brad, daruri, hrană și altele, e bine să avem grijă de sufletul nostru. Căci trupul e trecător și doar sufletul nemuritor.