Una dintre cărțile care aduc în atenție personalitatea Sfântului Andrei Șaguna este și prima biografie despre el, scrisă de secretarul său, Nicolae Popea, Episcopul de mai târziu al Caransebeșului și membru
Într-o zi...
... de 12 ianuarie, să tot fi fost anul 1848 după Hristos, în Italia, la Palermo, a izbucnit flacăra revoluției care avea să cuprindă întreaga Europă, inclusiv Țările Române. Ce voiau pașoptiștii români, precum Vasile Alecsandri, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, Gheorghe Barițiu, Alexandru G. Golescu, Ion Heliade Rădulescu? Voiau libertate națională, unire, drepturi civile și sociale, modernizarea statului, eliberarea țăranilor, egalitate politică, învățământ gratuit și drepturi cetățenești.
Revoluția pașoptistă s-a încheiat, din păcate, cu înfrângerea militară a revoluționarilor români, urmare a intervenției marilor puteri ale vremii (Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic și Rusia), însă a lăsat o moștenire politică și națională puternică, contribuind la consolidarea conștiinței naționale, la adoptarea unor reforme agrare și la Unirea Principatelor în 1859 și a Transilvaniei cu România în 1918.
Pentru acestea, însă, a fost nevoie de un Război de Independență, în cadrul căruia, tot într-o zi de 12 ianuarie, dar în 1878, trupele române au cucerit Smârdanul, punct important în sistemul de apărare al Cetății Vidin. Doi ani mai târziu, în 12 ianuarie 1880, Olanda a recunoscut și ea independența României, alături de celelalte stat europene.
Trebuie spus că, la acea oră, votul universal, o cucerire revoluționară, nu era chiar universal, căci excludea femeile! Astfel, în 12 ianuarie 1915, Camera Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii a respins propunerea de a solicita statelor componente să acorde femeilor dreptul de vot.
Vremurile erau teribile. Ca și când Primul Război Mondial și cumplitele pandemii care l-au însoțit n-ar fi fost îndeajuns, în 12 ianuarie 1918 are loc accidentul minier de cărbune din Halmer End, Staffordshire, Marea Britanie, în care mor 155 de bărbați și băieți. Căci, da, munceau și copiii, ba încă și-n condiții grele.
În 12 ianuarie 1920, nava franceză de pasageri SS Afrique se scufundă și dintre cei 609 pasageri și membri ai echipajului supraviețuiesc doar 34. Este unul dintre cele mai mari dezastre din istoria transportului cu abur francez.
În vremurile noastre, ziua de 12 ianuarie 1990 a fost declarată zi de doliu național în memoria victimelor Revoluției din decembrie 1989. Pentru că evenimentele erau încă foarte recente și românii erau frământați de o mulțime de întrebări (unele rămase până azi fără răspuns), doliul s-a transformat spontan în manifestație de protest, în cadrul căreia noii lideri au fost luați la întrebări.
Eveniment mult mai puțin cunoscut, în 12 ianuarie 1995, la Trenton, New Jersey, SUA, are loc prima audiție a lucrării compozitorului de origine română Sabin Păutza, scrisă cu ocazia sărbătoririi zilei de naștere a lui Martin Luther King jr.
Tot într-o zi de 12 ianuarie, în 1999, se declanșează greva minerilor din Valea Jiului, care avea să se soldeze cu mineriadele 5 şi 6, prima înregistrând o victorie a ortacilor în faţa forţelor de ordine, a doua încheiată cu „Pacea de la Cozia”.
Și tot într-o zi de 12 ianuarie, în 2010, a avut loc cutremurul din Haiti, care a ucis între 220.000 și 300.000 de oameni și a distrus o mare parte din capitala Port-au-Prince.
Una peste alta, o zi cu bune și rele, ca oricare dintre datele din calendar.
Important este ca din toate să tragem învățăminte. Și să-I mulțumim lui Dumnezeu că încă suntem aici.





.jpg)