Nu orice eroare poate fi îndreptată

Lucrurile evoluează, orice s-ar întâmpla, în bine sau în rău - asta este viața și așa ne învață istoria. E simplu să privim totul cu înțelepciune de filosof, citind din manual și subliniind pasajele unde sunt prezentate erori ale trecutului, explicând, eventual, ce a fost greșit în acțiunile strămoșilor și cum trebuia procedat, cu exactitate. Însă devine foarte greu să gestionăm situația atunci când istoria foarte recentă se desfășoară în fața noastră, iar noi suntem fie cronicari, fie, cel mai adesea, spectatori neputincioși. Am avea de dat sfaturi ori de expus o părere, în contextul istoric actual? Fără îndoială. Doar că nu suntem noi factorii decidenți și nici nu ni se solicită opinia. Suntem doar locuitori cu acte ai acestui veac, trăind atât drame, cât și bucurii la umbra unui firesc anonimat.

Am vrea să fim mai mult de atât? Desigur, deoarece, pretextând năzuința perfectibilității umane și străduindu-ne, de fapt, să împăcăm simpla noastră existență cu straniu alcătuitul orgoliu personal, vom lupta, întotdeauna, pentru ocuparea unui loc cât mai vizibil sub soare. Ar fi acest lucru de folos, pentru noi și pentru alții? Aici apare o problemă, deoarece orice poziție vizibilă implică, în mod normal, multă răspundere, ceea ce presupune că erorile consemnate, eventual, de istorie vor fi trecute ca proprie neîmplinire, afectând devenirea contemporanilor noștri, victime ale prea puținei noastre iscusințe. Iar existența nu poate fi resetată.

În lumea computerelor, aproape orice eroare poate fi îndreptată. Sunt soluții dedicate fiecărei situații neplăcute, iar dezvoltarea continuă a sistemelor de operare face posibilă preîntâmpinarea pierderii sau coruperii datelor importante. Se poate întâmpla, însă, ca Microsoft Windows ori distribuția Linux să nu mai funcționeze, din cauza setărilor noastre neinspirate sau a unor actualizări insuficient testate (la fel ca în viața reală, putem da vina pe alții pentru apariția oricărei traume, ceea ce nu înseamnă că aceasta va fi eliminată, ci doar că, în ochii altora, scăpăm de culpă). Adesea, defectarea sistemului de operare poate avea simptomele cunoscute de toți: încetinirea, avansând până la blocare, imposibilitatea utilizării anumitor aplicații, dispariția unor funcții necesare etc. Alteori, însă, fără nici un avertisment, se produce micul dezastru, și anume înțepenirea irevocabilă a computerului în secvența de pornire (boot), manifestându-se fie prin boot loop (strădania fără sfârșit de a încărca fișierele necesare pornirii, vizibilă printr-o rotiță sau un grup de puncte care se rotesc la infinit), prin black screen (ecranul negru, care poate semnala și probleme mai grave, cum ar fi defectarea plăcii video, dar și probleme software, ceva mai simplu de remediat) sau chiar printr-un mesaj, care ne anunță că sistemul de operare nu va porni, din cauza unor fișiere corupte ori dispărute.

De obicei, acesta este momentul în care îl sunăm pe amicul acela priceput la calculatoare, iar dacă nu, apelăm la o firmă de depanare. În cazul în care, însă, orgoliul - sau solidele cunoștințe în materie, de ce nu? - ne determină să rezolvăm singuri problema, există o metodă, nu foarte complicată, de a remedia erorile: tasta F11. Odată pornit computerul, trebuie apăsată acea tastă, înainte de intrarea în secvența de boot a sistemului de operare (dacă termenii utilizați până acum vi se par, cam toți, specifici limbilor străine, vă rog, nu încercați să puneți în aplicare sfaturile care urmează, ci sunați-l pe amicul priceput sau pe băiatul drăguț de la IT. Pierderea completă a datelor de pe hard disc poate fi cel mai mărunt inconvenient al unei tentative nereușite de utilizare a meniurilor avansate. Este la fel cu rezultatul strădaniei de a croi un costum de haine, folosind cuțitul de bucătărie și capsatorul din sertar). Va apărea o fereastră aparte, cu opțiuni diferite în funcție de sistemul de operare utilizat. În principiu, acolo poate fi selectată repararea sistemului cu ajutorul unui mediu extern de stocare, revenirea la o versiune anterioară, fără aplicarea eventualelor actualizări neizbutite, sau, în cel mai rău caz, resetarea - readucerea sistemului de operare la starea inițială, ceea ce presupune, de obicei, dispariția aplicațiilor instalate și, mai grav, a setărilor acestora, ștergerea datelor specifice fiecărui utilizator, dar și a tuturor fișie­relor (fotografii, materiale video, muzică și file text). O adevărată cumpănă. Care este soluția potrivită? După cum ar spune amicul priceput, pe care acum regretăm că am evitat să-l sunăm, cea mai bună variantă este, în acest caz, cea care funcționează, pornind de la simplu și încheind cu soluția complicată. Exact ca în viața de zi cu zi.

Doar că în viața de zi cu zi nu există varianta resetării, nici aceea a reparării erorilor și a dispariției efectelor acestora. În viața de zi cu zi, acțiunile noastre lasă urme în existența și în sufletele altora, fără vreo posibilitate de a reveni la momentul în care nu am apucat încă să facem greșeli. Iar oamenii nu pot fi readuși la setările din copilărie, când nici unul dintre noi nu știa cum să fie rău sau să îi rănească pe ceilalți.

Cred că acesta este motivul pentru care ar trebui să ne considerăm norocoși dacă nu ocupăm locuri foarte vizibile sub soare, care vin la pachet cu respon­sabilități multiple și, foarte important, cu puterea de a le face bine sau rău celor încredințați spre a fi conduși, călăuziți. Deoarece acțiunile noastre, chiar dacă nu vor fi consemnate în cărțile de istorie, pot produce daune ireversibile. Iar dacă, totuși, deținem o funcție importantă, este foarte important să ne amintim, în permanență, că orice decizie pe care o luăm se răsfrânge asupra celorlalți. Cu cât mai aproape de soare ne este poziția, cu atât mai multe persoane vor sta în umbra noastră, fiind afectate de ceea ce facem. Și, în viața de zi cu zi, nu există cumpăna tastei F11...