Visul

S-a născut dormind. Tre­zește-l măcar un pic, i-a cerut maică-sa moașei, ca să nu spună mai târziu că n-a văzut deloc lumina zilei. Cum să-l trezesc din cel mai frumos vis al lui?, i-a răspuns aceasta. Și l-a lăsat să viseze mai departe.

Nu știa nimeni ce visa, nici măcar moașa. El, nici atât. Dormea cu ochii deschiși, fără să știe că doarme. Nu avea de unde să știe. Trebuia, ca orice nou-născut, să le învețe pe toate. A început să meargă dormind. Tot așa, să vorbească.

Aveți grijă să nu-l treziți, i-a spus mama învățătoarei, în prima lui zi de școală. Încă n-a terminat de visat, fiindcă asta face el acum, visează, deși n-a aflat nici măcar că s-a născut. Lăsați-l, vă rog, să doarmă! Învățătoarea l-a lăsat, mai cu seamă că era foarte silitor la învățătură. A fost în fiecare an premiantul clasei. La fel și mai târziu, în anii de gimnaziu și liceu. A trecut prin școală dormind.

De-a lungul celor patru ani de somn din timpul facultății s-a dovedit a fi studentul cu cel mai mare drag de carte. Apoi s-a îndrăgostit. În timp ce dormea, firește. Stătea cu ochii deschiși, continuând să viseze. Nu s-a trezit nici când i s-a născut primul copil.

Ar fi fost de ajuns să închidă ochii un pic ca să se trezească. Însă el murea de somn fără ca măcar să știe că doarme și că visează dormind. Nici asta nu știa, că visează, cum nu știa nici că, visând, îi ajunsese viața aproape de capăt.

Dormind și-a condus părinții pe ultimul drum. Aceștia le spuseseră nepoților încă de când erau mici să nu-și trezească tatăl din somn, fiindcă nu terminase încă ce avea de visat. Nu știa nimeni ce visa. Nici măcar el. Nici că se născuse nu știa încă.

Nepoții ținuseră minte, având grijă să le spună copiilor lor să-l lase pe bătrânul care le era bunic să doarmă mai departe. Cum să-l trezească din cel mai frumos vis al lui? Și veni ziua în care bătrânul, aflat pe patul de moarte, se văzu nevoit să închidă ochii. Și, închizându-i, se trezi. Cu toate că era târziu, chiar foarte târziu, iar el nu știa nici acum că se născuse și că avusese o viață lungă de trăit și își trăise viața asta dormind, se ridică mirat în capul oaselor și le zise celor din jur: Stați să vă spun ce-am visat! Și începu să le spună.