Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Opinii Repere și idei Zece experienţe esenţiale

Zece experienţe esenţiale

Un articol de: Nicolae Dima - 05 Dec, 2009

Internetul abundă de sfaturi privind cele mai neaşteptate sau spectaculoase 10 lucruri pe care neapărat trebuie să le faci în viaţă. Iau la întâmplare una dintre liste, de fapt prima afişată de motorul de căutare, şi încerc să trec repede peste cele zece experienţe propuse.

Prima dintre ele este să sari cu paraşuta, de la câteva mii de metri altitudine. Să cazi cu viteza de aproape 200 de kilometri pe oră, timp de două minute, este considerată una dintre marile experienţe pe care se cuvine să le trăieşti, cu atât mai mult cu cât reflexele tale responsabile cu autoconservare se opun cu toate forţele. A doua recomandare este să experimentezi starea de gravitaţie zero, într-un sejur de o săptămână pe Staţia Spaţială Internaţională. Te costă 20 de milioane de dolari, dar e unic. Dacă nu-ţi poţi permite, nu-i nimic, ai un surogat la îndemână: să zbori cu un supersonic până la altitudinea de 20.000 de metri, de unde poţi vedea curbura Pământului şi poţi observa cu ochiul liber unde se termină atmosfera şi unde începe spaţiul cosmic. Şi asta e prea mult? Ţi se recomandă măcar un zbor cu un MiG, avionul de luptă devenit legendar, „provider“ de adrenalină instant.

După ce ai văzut cum e în zbor, se cade să verifici cum e în adâncul apelor. Epava Titanicului, cel mai cunoscut şi mediatizat recif artificial al oceanului planetar, este la dispoziţia ta. Pentru asta vei plăti nu mai mult de 35.000 de dolari, cât costă închirierea unui submarin capabil să se scufunde la 3.800 de metri sub mări. Desigur, va fi întuneric beznă, dar reflectoarele submarinului îţi vor arăta fiarele încreţite de şocul teribilului accident şi vieţuitoarele marine crescute pe carcasa ruginită care a fost odată marele transatlantic. Ce ţi se propune prin asta este să fii martor imaginar, chiar la atâţia ani distanţă, la tragedia a peste 2.200 de oameni, una dintre cele mai şocante clipe ale istoriei navigaţiei.

Două dintre cele mai reprezentative monumente ale umanităţii ţi se oferă ca următoare destinaţii. Să mergi mai întâi la marea piramidă din Giza, care a fost cea mai înaltă construcţie din lume timp de 3.800 de ani, şi la construcţia căreia au fost folosite nu mai puţin de două milioane şi jumătate de blocuri de piatră, cântărind până la 70 de tone fiecare. Şi când ai ajuns acolo, să încerci să ajungi în vârful ei, ca să vezi lumea de la înălţimea unui faraon ridicat în picioare. Să nu uiţi apoi Marele Zid Chinezesc, o incredibilă construcţie lungă de 8.800 de kilometri.

Setea ta de aventură se va consuma dacă vei face măcar un curs de acomodare cu tehnicile de luptă marca James Bond. Agentul 007 poţi fi tu însuţi, chiar dacă doar în joacă şi pentru puţină vreme, iar pe internet vei găsi relativ uşor sursa acestui tip de senzaţie. După asta, cea de-a noua experienţă vitală este să faci scufundări în ape pline de rechini. Este periculos, dar trebuie să-ţi dovedeşti că poţi învinge frica. În fine, ultima aventură de pe listă este să faci un safari în Africa, unde poţi întâlni animale exotice, multe dintre ele foarte periculoase.

Cele zece lucruri pe care trebuie neapărat să le faci în viaţă denumesc, de fapt, slăbiciunea oamenilor de a fi atraşi de experienţe speciale, de construcţii spectaculoase, de fenomene care le pun instinctele la încercare. Când ai trăit incomplet, în sensul că n-ai fost conştient cât de importantă e viaţa pentru tine (viaţa în sine, cu tot ce are ea bun şi rău), atunci un clasament al activităţilor compensatorii pare că ar avea putere de recuperare. De fapt, probabil că nu are. Cine se trezeşte abia în ultimii ani ai vieţii că vrea să trăiască de-adevărat, se va bloca în imposibilitatea de a concentra într-un răgaz scurt complexul bucuriilor (şi încercărilor) evitate sau neînţelese până atunci.

Lista celor „zece lucruri de făcut într-o viaţă de om“ a fost gândită, evident, şi pentru a recapitula dovezile de necontestat ale inventivităţii omului şi ale creativităţii sale care nu ţin cont de bariere naturale sau de limite tehnologice. Şi totuşi, dacă acestea sunt cele mai mari realizări sau limite de depăşit ale speciei umane, este, oarecum, dezamăgitor. Lumea nu poate fi rezumată într-un set de câteva activităţi, fie ele şi existenţiale. Recitirea listei îţi demonstrează că toate cele zece recomandări sunt, de fapt activităţi turistice, simple satisfaceri ale curiozităţii. De fapt, pretextul cunoaşterii e doar o mască: ea îţi deturnează atenţia de la lucrurile cu adevărat importante. Care, puse pe o listă, s-ar putea să nu fie mai mult de zece.