Cartea „Preoți ortodocși bănățeni cu Sfânta Cruce sub tricolor - Decembrie ´89”, avându‑l ca autor pe părintele Ionel Popescu, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Timișoarei, a fost tipărită cu
Ziua Drapelului Naţional
Simbolurile naţionale consacrate prin Constituţia din 1991 - Drapelul României, Ziua Naţională a României, Imnul naţional al României, Stema ţării şi sigiliul statului - se adresează tuturor membrilor societăţii, cheamă gândul şi sufletul fiecăruia să privească cu respect şi dragoste la trecutul neamului din care se trage şi, împreună, să contribuie la împlinirea năzuinţelor sale viitoare.
Dintre simbolurile naţionale se impune prin semnificaţie şi înălţime spirituală Drapelul României.
În 26 iunie 2021 se împlinesc 173 de ani de la declararea oficială a tricolorului românesc ca drapel naţional. Astfel, Guvernul Provizoriu Revoluţionar, prin Decretul nr. 1, emis la data de 26 iunie 1848, stabilea că „steagul naţional va avea trei culori: albastru, galben şi roşu” - ceea ce reprezintă pentru prima dată consacrarea juridică a drapelului.
Pentru a fi recunoscut ca simbol al independenţei și al unităţii depline, tricolorul românesc a parcurs două momente istorice hotărâtoare pentru neam: participarea României la Războiul din 1877-1878, în urma căruia pe plan internaţional a fost recunoscută Independenţa de stat a României, şi apoi înfăptuirea Marii Uniri de la 1918, care a reprezentat desăvârşirea unităţii depline a naţiunii.
Considerăm de actualitate şi pline de o adâncă semnificaţie cuvintele rostite de domnitorul Alexandru loan Cuza în anul 1863: „Drapelul este România, acest pământ binecuvântat al patriei, udat cu sângele străbunilor noştri şi îmbogăţit cu sudoarea muncitorului. El este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinţii şi unde se vor naşte copiii noştri”.
De relevat ar fi faptul că toate constituţiile adoptate în istoria ţării noastre, începând cu Constituţia Principatelor Unite din 1866, au preluat - cu mici deosebiri în ceea ce priveşte însemnele pe drapel - culorile tricolorului românesc, oficializat ca drapel naţional. După cum este descris, drapelul reprezintă semnul distinctiv al statului român. Culorile acestuia sunt cele ale Principatelor Unite, stabilite de art. 123 al Constituţiei din 1866, iar apoi ale României, prevăzute prin art. 124 al Constituţiei din 1923. Constituţia României din anul 1991 prevede în art. 12 drapelul tricolor al României ca simbol naţional.
De-a lungul timpului, interpretarea culorilor steagului a rămas neschimbată: albastrul simbolizează cerul strălucitor, galbenul - bogăţiile solului, iar roşul, spiritul de jertfă al poporului.
În zilele noastre, drapelul tricolor constituie însemnul prin care România se mândreşte ca stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil, alături de celelalte ţări ale comunităţii internaţionale.
Ca un omagiu de recunoştinţă şi de exprimare a sentimentelor sale de cinstire, Parlamentul României a adoptat, la propunerea unor deputaţi PSD, Legea nr. 96/1998 privind proclamarea Zilei Drapelului Naţional. Potrivit acestei legi, Ziua Drapelului Naţional - 26 iunie - este marcată de către autorităţile publice şi celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, consacrate istoriei patriei, în spiritul tradiţiei poporului român. În Capitală şi în municipiile reşedinţă de judeţ se organizează ceremoniale publice de înălțare a drapelului României.
În şedinţa de lucru din 25 februarie 2021, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat ca în textul Calendarului creştin-ortodox pentru anul 2022, la rubrica zile şi date importante, să fie incluse „Ziua Drapelului Naţional” (26 iunie) şi „Ziua Imnului naţional al României” (29 iulie). Consacrarea pe plan legislativ a acestor momente importante din tumultuoasa şi frământata istorie a neamului nostru are drept scop păstrarea vie în sufletul generaţiilor viitoare a principalelor simboluri care ne-au marcat existenţa de-a lungul timpului.