Sfânta Liturghie, jertfa şi răscumpărarea lumii întregi

Trebuie să ştiţi că, din toate slujbele care se fac la biserică, cea mai folositoare şi mai puternică este Sfânta Liturghie. Sfânta Liturghie este jertfa şi răscumpărarea lumii întregi

În fiecare zi, pe sfânta masă, unde se face Liturghia, Se jertfeşte Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Cum spune preotul slujitor: „Se jertfeşte Mântuitorul lumii, Cel ce ridică păcatele lumii“. O picătură din Sângele lui Iisus Hristos curăţă toate păcatele lumii. Şi de aceea, cele dintâi slujbe care se pun şi pentru vii şi pentru morţi sunt Sfintele Liturghii. Al doilea, vin panacizile pentru morţi, psaltirea, acatistele, ctitoriile.

Dar Liturghiile nu se pot pune pentru oricine. Uite cum este! Pe oamenii care înjură de lucruri sfinte nu-i poţi pune la Sfânta Liturghie. Este păcat. Pe oamenii care trăiesc necununaţi nu-i poţi pune la Sfânta Liturghie, că este mare păcat. Pe cei ce au trecut la sectari nu-i poţi pune la Liturghie, că s-au lepădat de Botez şi de Biserică. Pe cei ce au refuzat Sfintele Taine la moarte, nu-i poţi pune la Sfânta Liturghie. Cei ce au murit necununaţi, nu s-au cununat până la moarte, la fel nu-i poţi pune. Şi pe aceia care au fost în căsătorie cu rudenii prea aproape, începând cu gradul cinci în jos. Aceia se pot pune la alte slujbe, la Psaltire, dar la Liturghie nici într-un caz.

Apoi, voi vedeţi că noi scoatem părticele în fiecare dimineaţă la Sfânta Proscomidie, pentru toate miile de pomelnice care-s acolo. La noi în altar sunt 15-20 de părinţi la pomenit, dimineaţa. Ei se duc la preotul care face Sfânta Proscomidie şi zic: „Părinte, blagosloveşte să pomenesc viii şi morţii“. Iar preotul scoate două părticele cu sfânta copie, zicând aşa: „Primeşte, Doamne, jertfa aceasta pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea şi iertarea păcatelor robului lui Dumnezeu arhimandritul, preotul sau diaconul cutare şi toţi care de el se vor pomeni, vii şi morţi“. Atunci, preotul slujitor pune câte o părticică la vii şi la morţi pe Sfântul Disc, pentru fiecare preot şi călugăr care pomeneşte.

O părticică pusă în potir este o rază de soare; poţi să pomeneşti un milion de suflete. Iar acele părticele reprezintă faţa sufletului pomenit la Sfânta Liturghie. Mare greşeală fac preoţii care dau părticele acasă, la oameni. Mare păcat fac! Nu-i voie. Să vii să-mi arăţi unde scrie să dai părticica acasă. Dacă îi dai părticica omului acasă, l-ai lipsit pe el de Liturghia din ziua aceea; nu mai are parte.

La Sfânta Epicleză, la invocarea Sfântului Duh, preotul ridică mâinile în sus şi face trei închinăciuni până la pământ şi cheamă pe Sfântul Duh, zicând: „Doamne, Cela ce pe Preasfântul Tău Duh L-ai trimis în ceasul al treilea Apostolilor Tăi, pe Acela, Bunule, nu-L lua de la noi, ci Îl înnoieşte întru noi, care ne rugăm Ţie“. Aceasta este inima Sfintei Liturghii, căci acum se pogoară Duhul Sfânt peste Sfintele Daruri, care se prefac în Trupul şi Sângele Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Iar părticelele ce se scot pentru vii şi pentru morţi nu se prefac în Trupul şi Sângele Domnului, ci se pun la urmă în Sfântul Potir şi se sfinţesc când se ating de Preacuratele Taine. Atunci, preotul zice: „Spală, Doamne, păcatele celor ce s-au pomenit aici, cu cinstit Sângele Tău, pentru rugăciunile Sfinţilor Tăi, Amin“.

Iată, fraţilor, în bisericile noastre, permanent este de faţă, pe sfânta masă, Trupul şi Sângele Domnului. Acolo Hristos este viu, în sfântul altar. În toate bisericile ortodoxe, Preacuratele Taine stau pe sfânta masă. Dacă nu te închini când treci pe lângă biserică, nu te închini la Hristos. (Ne vorbeşte părintele Cleopa, vol. 3)