Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Analiză Activitățile extrașcolare: secretul stă în echilibru

Activitățile extrașcolare: secretul stă în echilibru

Un articol de: Ștefana Totorcea - 20 Noi, 2019

Vrem să avem copii cât mai bine pregătiți din toate punctele de vedere și adesea ni se pare că școala nu le oferă tot ce au nevoie. Din acest punct de vedere, părinții nu se înșală. Este nevoie și în afara cadrului școlar de activități structurate, care să formeze și să consolideze anumite abilități esențiale ale copilului. Dar care sunt nevoile la care trebuie să răspundă aceste activități? Cum le alegem? Și când devin prea multe, supraîncărcând copilul și făcându-l să simtă că rămâne fără copilărie? 

Un tată din București se plângea pe o rețea de socializare că a ajuns într-o seară acasă cu fetița lui preșcolară adormită în mașină, după ultima activitate a zilei. S-a sfătuit cu soția: oare sunt prea multe activități pe lista copilului? Ce ar mai putea tăia? Cum să evalueze beneficiile? Numai în București, Palatul Național al Copiilor oferă aproximativ 60 de tipuri diferite de activități, la care participă aproximativ 6.000 de copii pe an. Cum alegem strictul necesar care să le fie cu adevărat folositor?

Grațiela Tulea, profesoară la un liceu din București, oferă câteva sfaturi din experiența sa de mamă a șase copii și de președinte al Asociației Școala Familiei. Orga­nizația oferă cursuri de educație parentală și creează comu­nități locale pentru părinții care au nevoie de consiliere și schimb de expe­riență. Ea spune că participarea copiilor în diverse activități extra­școlare trebuie să țină seama de specificul și dorința fiecărui copil în parte. „Fiecare copil este unic. Dacă Parascheva mea, la 10 ani, face cu bucurie și muzică, și sport, și desen, și informatică, activități pe care și le dorește și le duce cu bucurie, sunt copii care vor timpul lor liber”.

Sport și un instrument muzical

Ea îi sfătuiește pe părinți să aleagă în primul rând activități sportive și muzicale, iar în rest să observe atent copilul. Mai poate face ceva suplimentar? Ce talente și curio­zități are? „Copilul să meargă cu bucurie, nu împins de la spate. Ideal este ca activitatea să fie cât mai aproape de casă, pentru a nu pierde timp pe drum. Să cântărim permanent raportul dintre efortul depus și beneficiu”, spune Grațiela Tulea.

Copilului să nu-i lipsească, totuși, o activitate sportivă, spune ea. „Copiii noștri se mișcă prea puțin: îi transportăm cu mașina peste tot, se uită prea mult în telefoane, tablete și ecrane, iar aceasta le afectează postura”. În aceste condiții, cele două ore de sport de la școală sunt insuficiente.

O altă activitate importantă este studierea unui instrument - desi­gur, dacă și cei mici își doresc aceasta. Există soluții mai ieftine pentru astfel de cursuri: de exemplu, școlile de muzică din Capitală oferă după ore astfel de activități pentru copii. „Nu vă temeți dacă cel mic nu dă dovadă de ureche muzicală”, spune Grațiela Tulea. „Unul dintre cei șase copii ai mei nu părea să o aibă nativ, dar, studiind vioara, a ajuns nu doar să identifice orice notă auzită și să descifreze partituri, ci să cânte și vocal foarte frumos”. Cercetările mai arată că studiul unui instrument dezvoltă gândirea ab­stractă și matematică: elevii care știu să cânte la un instrument rezolvă mai bine probleme complexe de matematică.

Instrumentul muzical îi consolidează copilului și abilități precum concentrarea și perseverența, pentru că necesită mult exercițiu. „Părintele ar fi bine să-l însoțească în acest efort și să-l încurajeze. Copilul nu vede beneficiul pe termen lung și o face mai mult ca să ne bucure pe noi”, spune Grațiela Tulea.
 
Activități de... pregătire pentru viață

Dacă tot vorbim de perseverență și reziliență, școala românească încă nu este perfect adaptată pentru a consolida și astfel de abilități la copii. Iar ele le sunt necesare atât pentru a progresa la toate celelalte materii de studiu, cât și pentru a se adapta la diversele situații de viață. Există o opțiune de a culege mai multe astfel de beneficii dintr-o singură „lovitură”: să-i înscrii în Mișcarea Cercetășească. Aici își consolidează caracterul și abilitățile de relaționare, făcând totodată și mișcare fizică, și acti­vități artistice. Cercetășia este cea mai amplă mișcare de tineret cu componentă educativă la nivel internațional. Se bazează pe un set de valori enunțate în Legea Cercetașului și în Promisiunea pe care cercetașii o fac când aderă: „Promit, pe onoarea mea, să fac tot posibilul să slujesc lui Dumnezeu și țării mele, să-mi ajut aproapele în orice moment și să mă supun Legii Cercetașului”.

Alexandru Munteanu, lider voluntar al Mișcării Cercetașii României și membru fondator al Centrului Local „Sf. Nicolae” - Bucu­rești, explică: „Noi facem educație non- for­mală prin joc și joacă, iar scopul ultim este pregătirea pentru viață a copiilor. Promovăm sportul și mișcarea, dar într-un mod care te dezvoltă pe mai multe direcții, de la motricitate și dezvoltare personală până la spiritul de echipă și integrarea în societate”. El a studiat dreptul, a fost campion de judo, iar acum lucrează la Radio3Net „Florian Pittiș”, primul post de radio public din lume cu emisie exclusiv pe internet. Se implică în rol de lider de cercetași, pentru că are energie și simte că Dumnezeu lucrează prin oameni. Și-ar dori să le transmită copiilor că, așa cum își propune și cercetășia, ei trebuie să lase după ei o lume mai bună decât au găsit-o. 

Copiii merg vara în tabere și stau la cort, învață să pregătească masa, să aprindă focul, să-și construiască o locuință în pădure, să recunoască animalele. Pe lângă drumeții și acti­vitățile sportive din tabere, învață să facă ceva și pentru comunitatea în care se duc: ecologizează sau fac activități creative și filantropice împreună cu localnicii (spectacole de teatru, con­fecționează obiecte artistice). Iarna, fac trasee montane prin zăpadă. Practic, înva­ță să se adapteze la orice provocare, ieșind în mod controlat din mediul ultraprotejat în care cresc. În restul timpului, au activități la centrul local.

Părinții află unul de la celălalt și își aduc co­piii la cercetași. „Am avut copii dependenți de lumea virtuală sau care manifestau tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) și am putut vedea cum simp­tomele lor s-au îmbunătățit uimitor prin cercetășie”, spune Alexandru Munteanu. Secretul stă în responsabilizarea copiilor. Beneficiul este uriaș: „Cercetășia formează oameni implicați în comunitate și lideri, de care societatea are atâta nevoie”, spune Alexandru Munteanu.
 

Citeşte mai multe despre:   copil