Aderarea Turciei la UE, mărul discordiei în Parlamentul European

▲ Ministrul suedez de Externe Carl Bildt, reprezentant al preşedinţiei Consiliului UE, a respins criticile exprimate de unii europarlamentari cu referire la integrarea Turciei în structurile europene ▲ Integrarea turcă nu este văzută cu ochi buni de cele mai influente ţări ale UE, Germania şi Franţa ▲ Adrian Severin, vicepreşedinte al grupului socialiştilor şi democraţilor din PE, a atras atenţia că, în procesul de extindere a Uniunii, este important ca nu doar statele candidate să fie pregătite pentru integrare, dar şi „cele vechi membre să fie pregătite să convieţuiască cu cele noi“ ▲

Ministrul suedez de Externe Carl Bildt, reprezentant al preşedinţiei Consiliului UE, a subliniat, miercuri, în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, că „niciodată o extindere nu a slăbit Uniunea Europeană“. În cadrul dezbaterii asupra strategiei UE privind extinderea, Bildt a respins criticile exprimate de unii europarlamentari cu referire la integrarea Turciei în structurile europene, critici care invocau situaţia complexă a acestei ţări sau faptul că o mare parte din populaţia turcă este musulmană. Oficialul a ţinut să precizeze că fiecare ţară candidată la aderare trebuie evaluată pe baza propriilor realizări, conform criteriilor adoptate la Copenhaga, şi s-a pronunţat pentru respectarea articolului 49 al Tratatului.

La rândul său, eurodeputatul Elmar Brok (PPE), membru al Comisiei de afaceri externe a Parlamentului European, a spus că în negocierile de aderare a Croaţiei au fost depăşite obstacolele care la un moment dat au încetinit ritmul tratativelor, cu referire la diferendul frontalier cu Slovenia.

Europarlamentarii români susţin politica de extindere a Uniunii Europene

În intervenţia avută în dezbaterea Parlamentului European pe tema extinderii, europarlamentarul Marian-Jean Marinescu a declarat că, în pachetul privind extinderea UE către Balcanii de Vest, Comisia Europeană ar trebui să includă şi Republica Moldova. La rândul său, europarlamentarul Cristian Preda (PPE/PDL) a opinat că situaţiile statelor ce aspiră să intre în Uniune sunt diferite şi a dat ca exemplu în acest sens ţările din Balcanii de Vest, care nu îndeplinesc condiţiile economice, dar în care opinia publică şi elitele susţin integrarea europeană, sau Islanda, unde condiţiile economice pentru integrare sunt îndeplinite, însă sprijinul populaţiei pentru aderare este mai scăzut.

Adrian Severin, vicepreşedinte al grupului socialiştilor şi democraţilor din PE (S&D), a atras atenţia ca în procesul de extindere a Uniunii este important ca nu doar statele candidate să fie pregătite pentru integrare, dar şi „cele vechi membre să fie pregătite să convieţuiască cu cele noi“. În acelaşi timp, eurodeputatul român s-a pronunţat împotriva introducerii unor criterii artificiale în evaluarea statelor candidate la aderare, accentuând importanţa respectării stricte a criteriilor de la Copenhaga.

După cum spunea Ioan Mircea Paşcu (S&D), vicepreşedinte al AFET, dezbaterea din PE a demonstrat şi anumite sentimente şi păreri potrivnice unei viitoare aderări a Turciei la UE. „S-a mers până acolo încât s-a cerut întreruperea negocierilor cu Turcia, spunându-se că e mai corect aşa. Există criteriile de la Copenhaga, şi dacă acelea sunt îndeplinite, nu avem ce să mai spunem. Argumentele inventate nu îşi au rostul“, a declarat Paşcu. Europarlamentarul român a reafirmat poziţia grupului social democraţilor, favorabilă continuării extinderii UE, şi a adăugat că negocierile de aderare cu Croaţia sunt aproape de a fi încheiate, lucru care s-ar putea întâmpla în 2010.

PE pregăteşte un raport aspru referitor la libertatea presei în Turcia

Parlamentul European (PE) urmează să îşi exprime îngrijorarea faţă de tratamentul pe care Turcia îl aplică companiei media Dogan Yayin, subliniind în acest fel lipsa progreselor de care Ankara ar avea nevoie pentru a se alătura blocului comunitar, relatează agenţia Reuters. Într-un raport privind extinderea Uniunii Europene adoptat ieri, Parlamentul European a cerut guvernelor UE „să continue eforturile pentru integrarea ţărilor din zona Balcanilor de Vest, dacă acestea vor aplica reformele necesare“. În raport se arată, însă, că „noile semnale negative din zona libertăţii presei din Turcia constituie un pas înapoi pentru guvernul de la Ankara“. Raportul privind extinderea va fi dezbătut în cadrul reuniunii la vârf a şefilor de stat şi de guvern din ţările membre, ce va avea loc în intervalul 10-11 decembrie, prilej cu care va fi abordată şi măsura în care Ankara şi-a îndeplinit promisiunile faţă de Bruxelles.

În proiectul de raport obţinut de Reuters se arată că PE este „îngrijorat de situaţia din zonele libertăţii de expresie şi a libertăţii presei în Turcia, în special după amenda fără precedent impusă unui grup media“. Este vorba despre grupul Dogan Yayin, amendat cu suma record de 4,8 miliarde de lire turceşti (2,1 miliarde de euro), după un eşec înregistrat în negocierile cu agenţii fiscului. De aproape un an, grupul media se află într-o continuă dispută cu guvernul turc, din cauza materialelor critice la adresa acestuia. Opozanţii cabinetului de la Ankara spun că acţiunea guvernului împotriva trustului de presă ce controlează jumătate din peisajul jurnalistic privat din Turcia este motivată politic. În proiectul de raport adoptat de Parlamentul European se găsesc şi laude pentru progresele înregistrate de Ankara în anumite domenii, dar de pe lista cu nerealizările se mai desprind cel puţin două, extrem de importante: insuficienta libertate acordată religiilor şi eşecul în normalizarea relaţiilor cu Ciprul, ţară membră a Uniunii Europene.

Turcia, ţara de pe două continente

Republica Turcia este o ţară întinsă pe două continente. 97% din suprafaţa ţării se află în Asia (Anatolia) şi 3% Europa (Peninsula Balcanică). Republică democratică, laică şi constituţională, al cărei sistem politic a fost stabilit în 1923, Turcia este la ora actuală un stat membru al ONU, NATO, OSCE, OECD, OIC şi Consiliul Europei. În octombrie 2005, Uniunea Europeană a deschis negocierile de aderare cu Ankara. Unii geografi consideră Turcia ca o parte a Europei, pe fondul anumitor caracteristici culturale, politice şi istorice comune. Datorită poziţiei sale geografice între Europa şi Asia şi între trei mări, Turcia a devenit un partener strategic al SUA în această parte a lumii.

SUA presează UE în favoarea Turciei

Franţa şi SUA nu au ajuns la un acord în privinţa integrării Turciei în Uniunea Europeană, susţinută de preşedintele american Barack Obama, dar respinsă de omologul său Nicolas Sarkozy, relateaza AFP. „Suntem de acord asupra obiectivului ca Turcia să joace pe deplin rolul de pod între Orient şi Occident. Diferenţa apare în ceea ce priveşte modalităţile. Poziţia tradiţională a Statelor Unite este de susţinere a integrării în UE, în timp ce punctul de vedere al Franţei nu sprijină aderarea Turciei la Uniune“, a declarat preşedintele francez, într-o conferinţă de presă comună cu omologul său american. La rândul său, preşedintele american a recunoscut că Statele Unite nu pot „dicta criteriile care se aplică pentru aderarea la Uniunea Europeană, întrucât nu sunt membre ale Uniunii Europene“, dar consideră că integrarea Turciei ar fi importantă, deoarece această ţară este „un aliat foarte important în cadrul NATO“.

Turcia a devenit, oficial, ţară candidată la aderare în 2005, în acelaşi timp cu Croaţia, însă a înregistrat doar succese mărunte pe calea spre integrare. Pe de altă parte, integrarea turcă nu este văzută cu ochi buni de cele mai influente ţări ale UE, Germania şi Franţa. Nu acelaşi lucru se poate spune despre Croaţia. Raportul subliniază că Zagrebul ar putea încheia negocierile cu Bruxellesul la mijlocul anului viitor, ceea ce s-ar traduce prin posibilitatea de aderare efectivă până cel târziu în 2012. Acelaşi document mai specifică faptul că Islanda este pe cale să primească în curând statutul de ţară candidată.

Raportul Legislativului european mai cere liderilor UE să sprijine, în cadrul summitului din 10-11 decembrie, recomandarea Comisiei Europene privind începerea negocierilor de aderare cu Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM). În această privinţă, europarlamentarii vor cere FYROM şi Greciei să îşi rezolve disputa privind numele acestei ţări desprinse din fosta Iugoslavie. Grecia a făcut uz de dreptul de veto, când s-a pus problema accederii FYROM în NATO, argumentând că numele „Macedonia“ ar implica o revendicare teritorială a provinciei greceşti cu acelaşi nume. Ca un ecou al celor deja constatate de către Comisia Europeană, raportul va sublinia şi faptul că alte ţări din Balcani au înregistrat progrese neuniforme pe calea spre integrarea europeană. În acelaşi timp, însă, documentul PE afirmă că Uniunea Europeană ar trebui să fie pregătită să recompenseze ţările cu perspective de aderare din ce în ce mai clare, atunci când vor pune în aplicare reformele politice şi economice convenite. Recomandarea face referire la Serbia, Albania, Bosnia, Muntenegru şi Kosovo.