Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Analiză Consumul de droguri, un fenomen neglijat în România

Consumul de droguri, un fenomen neglijat în România

Galerie foto (2) Galerie foto (2) Analiză
Un articol de: Otilia Bălinișteanu - 14 Iun, 2022

Un festival de muzică desfășurat la începutul lunii iunie în Bucu­­­rești a readus, din păcate într-un mod dramatic, în atenția publicului un fenomen căruia societatea românească îi acordă foarte puțină atenție - consumul de droguri. Unele statistici arată că 16% dintre tinerii români au consumat droguri măcar o dată sau sunt consumatori ocazionali.

Cinci tineri au ajuns la spital în stare gravă după ce au consumat dro­­guri la Festivalul de muzică electronică „Saga” din București, iar doi dintre ei au murit. „Din păcate, acum au murit oameni. Aflăm despre ei pentru că sunt din­tre cei care și-au permis banii de «Saga». Nu vom afla însă nimic despre sutele de oameni din perife­rii uciși de etnobotanice, de sutele omorâți de HIV, pentru că ANA (Agenția Națională Antidrog - n.r.) nu are bani de seringi, nici de miile de vieți distruse de depen­-dența de droguri pentru care Agenția pare să nu aibă un răspuns. Nici un centru nou de tratament nu s-a deschis în ultimii 10 ani!”, a atras atenția, într-o postare publică, ime­diat după incident, medicul psi­hiatru Eugen Hriscu de la Cli­ni­ca ALIAT din București, specia­­li­zată în tratamentul depen­den­țelor.

Deși fenomenul consumului de droguri își întinde tot mai mult tentaculele de la un an la altul, pare să fie inexistent pe agenda publică, adesea neglijat chiar de autoritățile care ar trebui să monitorizeze fenomenul și să prevină consumul. În presa de investigație, consumul de droguri, cu toate im­plicațiile ce derivă, n-a constituit niciodată un subiect care să fie ur­mărit cu obstinație, până la epui­zarea lui, părând un veritabil subiect tabu. Cei mai conectați la ceea ce se întâmplă în această privință rămân terapeuții speciali­zați în adicții, cutia fină de rezo­nan­ță a tuturor nenorocilor provocate în familii și în rândul tinerilor din cauza consumului de droguri. „Dacă vrem să mergem la rădăci­nă, e nevoie de educație”, a subli­niat în declarația de presă din 7 iu­nie președintele Klaus Iohannis, invocând o soluție atât de nece­sară, dar care este abordată numai sporadic, ici-colo, în general de entități private, de asociații neguvernamentale, fără a exista o stra­tegie la nivel național.

Controale înăsprite, dar prevenire inconsistentă

După incidentele de la festivalul bucureștean, autoritățile dau asi­gurări că structurile responsabile ale statului - Poliţia Română, Agen­ţia Naţională Antidrog, Poliţia de Frontieră, Direcţia Generală Anti­corupţie şi Jandarmeria Română - sunt mobilizate și au un „plan concret, cu aplicabilitate imediată” de „acţiuni de prevenire şi de comba­tere a traficului şi consumului de droguri”, după cum a declarat după ședința de lucru din 9 iunie, minis­trul afacerilor interne, Lucian Bode, citat de Agerpres. Pe termen scurt, acțiunile acestor structuri se vor intensifica în zona staţiunilor de pe litoral şi a marilor oraşe din ţară, inclusiv în cluburi, baruri şi alte puncte cu risc ridicat de consum de substanţe interzise. De asemenea, vor acorda o atenţie sporită evenimentelor cu public numeros programate să se desfăşoare în lunile iunie, iulie, august şi septembrie, în întreaga ţară.

Potrivit ministrului Bode, în 2021, structurile Ministerului Afacerilor Interne (MAI) au destructurat 52 de grupări infracţionale şi au trimis în judecată peste 1.600 de persoane, iar 2,8 tone de droguri au fost confiscate. Legea 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri prevede pedepse cu închisoare de la 2 la 7 ani pentru traficanții de droguri, iar în cazul în care aceștia tra­­fi­chea­ză droguri de mare risc pedep­sele sunt majorate de la 5 la 12 ani.

Înăsprirea controalelor este binevenită, dar este eficientă dacă e dublată și de măsuri clare de prevenire a consumului și de consiliere a dependenților. Agenția Na­țio­nală Antidrog are, la nivel nați­onal, o rețea de 47 de centre de pre­venire, evaluare și consiliere antidrog. Rezultatele acestor centre vor fi comunicate mai bine și  mai clar către public de acum îna­­­inte, a promis ministrul Bode.

Droguri utilizate de adolescenții români

Conform ultimului raport anual al ANA, cel mai consumat drog în rândul populației școlare este cana­bisul. Vin la rând noile substanțe psihoactive, cunoscute sub acronimul de NSP (amestecuri de ierburi de fumat cu efecte asemănătoare drogurilor, pulberi, cristale sau tablete asemănătoare drogurilor). Nu lipsesc, însă, din obișnuințele de con­sum ale tinerilor nici substan­ţele inhalante, cocaina, LSD sau al­te halucinogene, pastilele ecstasy, heroina, ketamina și metamfetaminele. Studiul ESPAD 2020 (European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs) arată că România înregistrează procente peste media europeană la debutul precoce (13 ani) în consumul de substanţe (alcool, droguri, tutun).

În rândul populației generale (15-64 ani), spun datele din raportul ANA, consumul noilor substanţe psihoactive (NSP) e pe primul loc, ur­mat de canabis, cocaină/crack, me­dicamente fără prescripţie me­­di­cală, ecstasy, heroină și amfetamine. „Calea injectabilă rămâne regula pentru cazuistica deceselor asociate consumului de droguri, cu riscurile inerente ale patologiei «de seringă», iar opiaceele continuă să domine tabloul drogurilor ilegale în România, cu incidenţă foarte mare a metadonei”, se menționează în raport. La nivelul anului 2019, spre exemplu, numărul estimat de persoane din București care își injectau droguri era de 10.680.

Însă cifrele de mai sus sunt doar parte din tabloul îngrijorător al acestui fenomen, deloc concludente pentru momentul actual, din cauza decalajului cu care sunt culese, inter­pre­tate și centralizate. Nu există statistici relevante la nivel național - câți dependenți există, câți consumatori ocazionali . Toate informațiile publicate în rapoartele anuale repre­zintă date centralizate la nivelul anului anterior. Cum ultimul raport a fost publicat în 2021, statisticile se referă, evident, la si­tua­ția din anul 2020. Birocrația ro­mânească face ca nici măcar monitorizarea să nu poată fi făcută la zi.

Totuși, chiar și aceste rapoarte arată clar o tendință de accelerare a fenomenului. De pildă, statisticile ANA pe anul 2019 surprind o creştere vizibilă a numărului captu­rilor de droguri, precum şi a can­ti­tăţilor confiscate, ceea ce „contu­rea­ză o piaţă ilicită în continuă dinamică, caracterizată printr-o disponibilitate ridicată pentru aproape toate tipurile de droguri, în special pentru rezină de canabis, cocaină și amfetamină”. De asemenea, cazurile tot mai frecvente semnalate de presă, în ultima perioadă, de consumatori de droguri prinși de poliție la petreceri, în cluburi sau festivaluri, dar mai ales conducând mașini în trafic, arată că fenomenul e pe o curbă ascendentă în România și că ar trebui să preocupe mult mai mult autoritățile, înainte ca situația să devină dificil de controlat.

Citeşte mai multe despre:   droguri