Poluarea mediului ne fură ani de viață

În data de 5 iunie a fost marcată Ziua Mondială a Mediului, tema recomandată de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu în acest an constituind un îndemn mobilizator, dar și un semnal de alarmă pentru întreaga omenire: „Un singur pământ”. În România, ca și în țările vecine, anul 2022 a adus o problemă suplimentară pentru mediu și, din păcate, imposibil de controlat - războiul din Ucraina. 

Cantitățile mari de noxe provocate de folosirea armelor, distrugerea ecosistemelor și a faunei din mările apropiate zonei de conflict sunt doar câteva din consecințele care trebuie gestionate. Acestea se suprapun peste alte probleme de mediu deja existente - poluarea masivă din marile orașe ale României, defrișarea pădurilor, cu toate implicațiile ce decurg, deșeurile aruncate la întâmplare, care afectează nu doar calitatea aerului, ci și râurile, pădurile sau terenurile agricole. De altfel, în privința poluării, România este deja supusă procedurii de infringement de către Comisia Europeană.

„Natura ne arată ce aruncăm în aer: praf, deșeuri arse, arderi de combustibil, noxe de mașini, noxe din industrie, iar zonele foarte prost ventilate ale orașului sunt cele mai vulnerabile”. Este doar unul dintre avertismentele pe care le aduce în spațiul public, de ani buni, profesorul universitar ieșean Silviu Gurlui, cunoscut pentru eforturile sale constante de a monitoriza situația poluării și a nivelului de particule în suspensie PM 2.5 și PM10 în orașe mari precum Iași și Ploiești.

Un raport publicat de Airly, compania care se ocupă de monitorizarea calității aerului, dedicat situației din Balcani și realizat în perioada noiembrie 2020 - februarie 2021, arăta că cele mai poluate cinci județe din România sunt Covasna, Ilfov, Iași, Dolj și București, iar Organizația Mondială a Sănătății (OMS) descria calitatea aerului din România ca fiind „moderat nesigură”. Între timp, topul stabilit de Airly nu s-a schimbat. Bucureștiul continuă să fie un oraș foarte poluat, prezent constant în știrile de presă care tratează subiecte legate de poluare. Arderea deșeurilor la periferiile orașului, precum și valorile ridicate de trafic mențin sau chiar produc creșteri semnificative ale nivelului de poluare în Capitală. Neputincioase, auto­ritățile caută soluții de minimizare a efectelor acestui fenomen. Recent, un proiect de hotărâre a Consiliului General al Primăriei Capitalei, privind instituirea unei taxe de poluare în București, a fost readus în atenția și dezbaterea publică. Conform acestui proiect, care ar urma să intre în vigoare din 1 ianuarie 2023, posesorii de vehicule non-Euro, Euro 1 și Euro 2 ar urma să plătească taxe ce variază între 20 de lei pe zi și 5.500 de lei pe an. De asemenea, documentul, citat de „Libertatea”, prevede instituirea unei „zone de emisii reduse pe toate drumurile aflate pe teritoriul municipiului București. Circu­lația mașinilor poluante va fi permisă între orele 8:00 și 20:00, doar cu plata taxei, cu excepția zilelor libere, când vor putea circula toate ma­șinile”.

Măsuri drastice, cel puțin la nivel de promisiune, vin și dinspre Ministerul Mediului, care dorește o mai bună gestionare și rezolvare a ches­tiunilor legate de criminalitatea de mediu. „Sper ca, în cel mai scurt timp posibil, România să aibă o reţea de procurori de mediu, care să poată oferi acel sprijin fără de care nu vom avea rezultate bune (...). Anumite administraţii locale nu pot fi convinse altfel decât prin tragerea la răspundere pe Codul penal. De aceea, am modificat, în ultimele luni, mai multe acte normative. Am incriminat abandonul de deşeuri, am incriminat îngroparea deşeurilor. Între timp, am avut şi primul dosar penal pe îngropare de deşeuri în sectorul 3 şi, cu siguranţă, dacă aceste lucruri nu sunt luate în serios, vor veni foarte multe dosare penale pe această temă”, a declarat Barna Tanczos, ministrul mediului, apelor şi pădurilor, în conferinţa de presă din 10 iunie. Ministrul a subliniat, totodată, și rolul foarte important al educaţiei de mediu din şcoli, care va ajuta la conștientizarea problemelor legate de natură și mediu chiar de la cele mai mici vârste.

Poluarea cauzează mai multe decese decât fumatul

O preocupare deosebită pentru consecințele poluării asupra sănă­tă­ții au avut-o, în acest an, și forurile de sănătate la nivel internațional. Și Ziua mondială a sănătății, marcată în 7 aprilie, a avut ca temă „Pla­neta noastră, sănătatea noastră”. Oficiali ai OMS au avertizat că, în prezent, „peste 90% din oameni respiră un aer poluat rezultat din arderea combustibililor fosili. Poluarea şi materialele plastice se găsesc pe fundul oceanelor, dar şi pe cei mai înalţi munţi şi se regăsesc în lanţul trofic”. Conform statisticilor OMS, peste 13 milioane de decese în întreaga lume, în fiecare an, se datorează unor cauze de mediu care pot fi evitate.

Semnalele OMS sunt confirmate și de alte studii de specialitate. O cercetare publicată recent în revista britanică „The Lancet” relevă o statistică cel puțin îngrijorătoare: în 2019, poluarea a cauzat moartea prematură a 9 milioane de persoane, la nivel mondial. Acest bilanţ, spun autorii raportului, citați de AFP, nu are perspective de ameliorare, din cauza calităţii scăzute a aerului şi a persistenței poluanţilor chimici, în special a plumbului. „Impactul poluării asupra sănătăţii rămâne cu mult mai mare decât cel al războiului, terorismului, malariei, HIV, tuberculozei, drogurilor şi alcoolului, iar numărul de decese cauzate de poluare rivalizează cu cel al deceselor cauzate de fumat”, se mai arată în raport.

În marile orașe din România, unul dintre factorii declanșatori de boli responsabili de poluare sunt particulele în suspensie PM 2.5 sau PM 10 produse în urma traficului rutier. Acestea favorizează creşterea numărului de cazuri de astm, bronhopneumopatie cronică obstructivă, cancer pulmonar, accident vascular cerebral, pneumonii repetate. De asemenea, spun medicii pneumoftiziologi, creşterea cantităţii de dioxid de sulf poate cauza dureri de cap, anxietate, reacţii alergice, tulburări de respiraţie, boli cardiovasculare. Iar creşterea dioxidului de azot poate afecta funcţia hepatică, funcţia splinei, cu impact asupra imunităţii, prin toxicitate directă asupra sângelui.