Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Analiză Zece măsuri pentru combaterea şomajului pe timp de criză

Zece măsuri pentru combaterea şomajului pe timp de criză

Un articol de: Oana Nistor - 11 Mai 2009

Şomajul generat de actuala criză financiară lasă tot mai mulţi muncitori pe drumuri în întreaga Uniune, prognozele arătând o rată a şomajului formată din două cifre, la sfârşitul acestui an, pentru multe state europene. Această realitate sumbră i-a determinat pe oficiali ai UE, împreună cu patronatele şi sindicatele, să se reunească într-un summit special de criză şi să cadă de acord asupra unui set de zece măsuri de urgenţă ce se impun pentru încetinirea fenomenului care ar putea avea grave repercusiuni sociale. Printre soluţiile ce au fost sugerate statelor membre se numără ajustarea programului de lucru, care a dat deja rezultate în Germania, aici rata şomajului crescând moderat faţă de celelalte state membre, o mai bună eficientizare a programelor de recrutare, precum şi susţinerea financiară a antreprenorilor prin scăderea costurilor non-salariale cu forţa de muncă.

Un summit special al UE, dedicat abordării impactului crizei economice asupra locurilor de muncă în Europa, a avut loc la finele săptămânii trecute la Praga, capitala Cehiei, deţinătoare a preşedinţiei rotative a UE. În urma întâlnirii la care au participat reprezentanţi ai guvernelor Cehiei, Suediei şi Spaniei, ai Comisiei Europene, dar şi trimişi ai angajatorilor şi sindicatelor, s-au identificat zece acţiuni menite să ţină în frâu şomajul generat de criza financiară.

Mesajele principale convenite pun accentul pe ideea că acţiunile viitoare privind ocuparea forţei de muncă ar trebui să se conducă după câteva principii şi să aibă drept obiectiv menţinerea locurilor de muncă şi crearea altora noi; creşterea accesului la locuri de muncă, mai ales pentru tineri, şi dezvoltarea competenţelor, satisfacerea necesităţilor pieţei forţei de muncă şi promovarea mobilităţii. Se sugerează zece acţiuni concrete, prin care se abordează atât provocările pe termen scurt, cât şi cele pe termen lung, care să fie puse în aplicare la nivel naţional şi european împreună cu partenerii sociali.

Program de lucru mai scurt

În topul acţiunilor asupra cărora oficialii Uniunii au căzut de acord, împreună cu sindicatele şi angajatorii, se află menţinerea locurilor de muncă pentru cât mai mulţi oameni posibil, prin ajustarea temporară a programului de lucru în combinaţie cu reorientarea profesională şi susţinută prin finanţare publică (inclusiv din Fondul social european). Pentru crearea unor noi locuri de muncă se doreşte susţinerea antreprenoriatului prin scăderea costurilor non-salariale cu forţa de muncă şi prin flexicuritate.

De asemenea, în cadrul întâlnirii, a fost recunoscută slaba eficienţă a serviciilor naţionale de recrutare a şomerilor şi se încearcă, prin oferirea de consultanţă intensivă, formare profesională pentru o mai bună eficienţă în ocuparea forţei de muncă, în special în primele săptămâni de somaj, în cazul tinerilor şomeri. Până la sfârşitul acestui an, va creşte semnificativ numărul de stagii practice şi de programe de formare profesională de înaltă calitate.

Tinerii şomeri vor fi susţinuţi să-şi deschidă o afacere

Participanţii la întâlnire au fost de acord că rămâne o prioritate promovarea unor pieţe ale forţei de muncă mai incluzive prin asigurarea de stimulente pentru muncă, politici active eficiente pentru piaţa forţei de muncă şi modernizarea sistemelor de protecţie socială, ceea ce conduce, în plus, la o mai bună integrare a grupurilor dezavantajate, inclusiv a persoanelor cu handicap, a celor cu nivel redus de competenţe şi a imigranţilor. De asemenea, se doreşte dezvoltarea competenţelor la toate nivelurile prin învăţare de-a lungul vieţii, în mod special oferind tuturor celor care părăsesc învăţământul competenţele necesare pentru a găsi un loc de muncă.

Pentru o cât mai bună acoperire a pieţei forţei de muncă în raportul cererii cu oferta, se susţine folosirea mobilităţii forţei de muncă.

Un punct foarte important îl reprezintă asistenţa pentru şomeri şi tineri în iniţierea de activităţi economice pe cont propriu, de exemplu prin oferirea de formare profesională în gestionarea întreprinderii şi capital de iniţiere sau prin scăderea sau eliminarea impozitării asupra societăţilor aflate la început de activitate. „Summitul UE privind ocuparea forţei de muncă este un pas semnificativ înainte către intensificarea acţiunilor de ocupare a forţei de muncă şi îmbunătăţirea coordonării acestora. Nu putem opri criza să producă şomaj. Dar dacă acţionăm acum, putem reduce pierderile de locuri de muncă şi putem ajuta milioane de oameni să găsească locuri de muncă noi şi mai bune. Fac apel la toate statele membre să se angajeze să lucreze împreună pentru intensificarea rapidă a acţiunilor privind ocuparea forţei de muncă“, a declarat José Manuel Durăo Barroso, preşedintele Comisiei Europene.

Programul redus de muncă, o soluţie verificată împotriva şomajului

Una dintre soluţiile adoptate în cadrul summitului special privind combaterea şomajului, respectiv programul de muncă redus, a fost adoptat încă de anul trecut de ţări precum Germania, rezultatele fiind sesizabile în faptul că rata şomajului a înregistrat doar o creştere moderată.

Această soluţie este unanim acceptată şi uzitată de multe firme pentru a reduce pe cât posibil costurile salariale, fără a fi obligate să recurgă la concedieri. Angajaţii prestează mai puţine ore de lucru decât norma obişnuită, obţin în acest răstimp un salariu mai mic, însă nu rămân fără locul de muncă. Avantajat atât angajatorul, cât şi angajatul. Soluţia aceasta presupune însă un efort şi din partea statului, în Germania, de exemplu, potrivit „Deutsche Welle“, venitul familiei este suplimentat de stat pentru a face faţă cheltuielilor zilnice. Astfel, firmele şi angajaţii pot solicita ajutor din partea statului pe o perioadă de 18 luni, însă acesta ar putea fi prelungit până la 24 de luni, decizia urmând a fi luată de guvernul federal în următoarea perioadă.

După doi ani, dacă firma constată că nu mai poate prelua fostul salariat în programul de lucru normal, angajatul este obligat să intre în şomaj.

Joburile verzi, în plină ascensiune pe timp de criză

Piaţa locurilor de muncă verzi din Marea Britanie este în plină dezvoltare, în ciuda provocărilor economice actuale din alte sectoare, potrivit companiei de recrutare Acre Resources, citată de Reuters. Reprezentanţii companiei declară că şansa unui job în sectoarele energiei regenerabile, eficienţei energetice, dezvoltării durabile şi responsabilităţii sociale a corporaţiilor a crescut cu 58% în ultimul an.

„Piaţa joburilor verzi s-a dovedit a fi rezistentă, în ciuda recesiunii, iar noi am observat o creştere consistentă a joburilor nou-create“, a declarat Andy Cartland, director al Acre.

Acesta a adăugat că recomandările verzi devin mai puţin vitale pentru aplicanţi, pe măsură ce companiile de mediu caută candidaţi cu cunoştinţe de business şi strategie. „Pe măsură ce sustenabilitatea devine tot mai încorporată în practicile uzuale ale businessului, observăm că profesioniştii din businessul de top migrează către roluri verzi“, a mai spus Cartland. Acesta nu a făcut un secret din faptul că aceste locuri de muncă devin tot mai atractive din punct de vedere financiar, „salariile cu şase cifre devenind tot mai obişnuite pe piaţa joburilor verzi“.

EURES, Serviciul European de Ocupare a Forţei de Muncă

EURES îi ajută pe cetăţenii din UE, ţările SEE (Norvegia, Islanda şi Liechtenstein) şi Elveţia să-şi găsească locuri de muncă în străinătate pe tot parcursul anului şi oferă o reţea de peste 700 de consultanţi. EURES, http://ec.europa.eu/eures/home.jsp?langâro, este o reţea de cooperare destinată să faciliteze libera circulaţie a lucrătorilor în Spaţiul Economic European. Obiectivele EURES sunt de a informa, a orienta şi a oferi recomandări potenţialilor lucrători mobili în legătură cu posturile disponibile, precum şi în legătură cu condiţiile de viaţă şi de muncă din Spaţiul Economic European. Înfiinţat în 1993, EURES este o reţea de cooperare între Comisia Europeană, serviciile publice de ocupare a forţei de muncă din statele membre ale SEE (ţările UE plus Norvegia, Islanda şi Liechtenstein) şi alte organizaţii partenere. Elveţia participă, de asemenea, la reţeaua EURES. Resursele reunite ale organizaţiilor membre şi partenere ale EURES oferă reţelei o bază solidă, astfel încât aceasta să poată oferi servicii de calitate înaltă atât pentru lucrători, cât şi pentru angajatori. Pentru a putea lua decizii informate despre mobilitate, solicitanţii de locuri de muncă şi angajatorii au nevoie de informaţii despre o gamă largă de chestiuni practice, juridice şi administrative. Portalul EURES pentru mobilitatea forţei de muncă oferă instrumente de informare care urmăresc să ofere asistenţă şi sprijin persoanelor care doresc să se mute sau să recruteze personal într-o ţară străină.

Baza de date cu Condiţiile de viaţă şi de muncă oferă detalii privind o serie de probleme importante, cum ar fi găsirea unei locuinţe, a unei şcoli, sistemul fiscal, costul vieţii, sănătate, legislaţia socială, comparabilitatea calificărilor etc. Un alt instrument valoros de informare este secţiunea Informaţii despre piaţa muncii, care conţine date despre evoluţiile actuale de pe piaţa europeană a muncii, pe ţară, regiune şi sector de activitate.