Preşedintele vine de la Est

Presa europeană consemnează, la unison, momentul istoric de la 14 iulie, când, la cârma Legislativului european a fost ales, pentru prima dată de la funcţionarea acestuia, un preşedinte din Europa de Est. „Deutsche Welle“ consideră că alegerea lui Jerzy Buzek „aduce un suflu nou Uniunii“, apreciind trecutul actualului preşedinte al Parlamentului European, ca membru al mişcării anticomuniste Solidarnosc. Ziarele europene îi întocmesc însă acestuia şi o listă de priorităţi: criza economică, climatul, imigraţia, extinderea, realegerea lui Barroso sau Tratatul de la Lisabona fiind doar câteva dintre direcţiile creionate de jurnaliştii europeni. Principalele titluri ale presei europene sunt prezentate pe site-ul http://www.presseurop.eu/ro.

Cei 736 de deputaţi aleşi în 7 iunie au deschis legislatura Parlamentului European pentru următorul mandat de cinci ani, care se anunţă încărcat şi tensionat deopotrivă. „Tratatul de la Nice acordă deja multe drepturi Parlamentului European în ceea ce priveşte participarea la procesul legislativ al UE. Dacă noul Tratat de la Lisabona intră în vigoare în această toamnă, Parlamentul va avea şi mai multă influenţă în materie de agricultură, de justiţie şi de politică interioară“, explică „Die Presse“. Cotidianul vienez publică şi lista subiectelor majore pe care eurodeputaţii le vor trata şi care se anunţă, deja, conflictuale: criza financiară şi problema ajutoarelor pentru bănci, bugetul Uniunii Europene, care prevede 2,4 miliarde de euro pentru ansamblul măsurilor energetice, bani care nu se ştie încă de unde vor veni.

Extinderea Uniunii este o altă problemă spinoasă, potrivit „Die Presse“, căci vor trebui găsite consensuri în ceea ce priveşte cererile creştin-democraţilor bavarezi, care ar vrea ca Parlamentul german să aprobe deschiderea fiecărui capitol de negocieri cu o ţară candidată. „Acest aspect ar putea avea consecinţe negative asupra adeziunii Turciei“, crede ziarul.

Un nou acord climatic şi, mai ales, chestiunea imigraţiei, Parlamentul cerând fără succes, în primăvară, reguli mai puţin stricte, constituie subiectele care divizează cel mai mult membrii Legislativului european.

Pentru „Gazeta Wyborcza“, desemnarea lui Jerzy Buzek în fruntea PE reprezintă un act simbolic, căci realizează speranţele şi visurile născute cu 30 de ani în urmă pe şantierele navale poloneze. Totuşi, notează „Gazeta Wyborcza“, Jerzy Buzek „ştie că la fiecare pas pe care îl va face va fi judecat ca reprezentantul Poloniei şi al noii Europe. Foştii membri vor judeca în funcţie de acţiunile sale, iar dacă noii veniţi sunt suficient de europeni deja, vor gândi ca ei“.

La rândul său, „Polska“ se felicită pentru alegerea lui Jerzy Buzek şi pentru faptul că, astfel, „Polonia se alătură ligii campionilor europeni“. Polonezii se vor alătura „elitei ţărilor care dau tonul la ceea ce se întâmplă în Uniune“. Cotidianul notează însă că Buzek nu mai poate să se poarte ca un polonez, ci trebuie să dovedească că este un „european model“. „Cei care cred că ne va fi astfel mai uşor să ne apărăm interesele naţionale acum, că avem un om într-un post cu răspundere la Bruxelles şi Strasbourg, se înşală amarnic“, previne „Polska“.

„Deutsche Welle“: „Buzek, un suflu nou pentru Europa“

Politicianul liberal-conservator Jerzy Buzek şi-a demonstrat angajamentul pentru democraţie deja înainte de căderea cortinei de fier, ca membru al mişcării anticomuniste Solidarnosc, îşi începe publicaţia germană „Deutsche Welle“ aprecierile la adresa noului preşedinte al PE.

„Majoritatea deputaţilor din Parlamentul European este de părere că a sosit timpul ca un cetăţean est-european să conducă Legislativul comunitar. Conservatorul polonez se află la polul opus lui Hans Gert Pöttering, fiind un reprezentant al noii Uniuni Europene“, element care „îi îngrijorează încă pe mulţi cetăţeni din vechile state membre, din moment ce spaţiul comunitar a devenit tot mai eterogen şi complicat“. Pe de altă parte, „acest element est-european poate să aducă un suflu nou în Uniunea Europeană“, mai scrie „DW“.

Jurnaliştii germani punctează că „experienţa sistemului totalitar stă la baza pasiunii lui Buzek pentru democraţie şi integrare europeană“. În Polonia, ţara lui Jerzy Buzek, prezenţa la urne a fost mai scăzută decât media, însă este posibil ca tocmai el să ştie mai bine decât colegii occidentali care sunt cauzele acestui absenteism. Buzek crede în posibilitatea unei schimbări reale. „Probabil, pasiunea fostului premier polonez pentru Europa şi pentru democraţie se explică tocmai prin faptul că a cunoscut sistemul totalitar şi ştie foarte bine cât de greu se obţine libertatea. Iar Europa merită eforturile unor oameni ca Jerzy Buzek“, încheie publicaţia germană.

Alegerea lui Barroso, adusă din nou în discuţie

Cotidianul francez „Le Figaro“ a apreciat ca fiind oportună, odată cu startul noului mandat al eurodeputaţilor, să pună şi problema realegerii lui José Manuel Durão Barroso în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, mai ales că noile grupuri politice formate în cadrul PE au amânat pentru la toamnă alegerea portughezului.

„Adevărata întrebare pusă la Strasbourg este de a şti cât timp va dura acest război al întârzierilor şi când va fi supus votului numele lui José Manuel Barroso, candidat susţinut în unanimitate de către cei 27“, estimează „Le Figaro“. Cotidianul francez explică faptul că Verzii europeni şi liberalii vor să aştepte rezultatul referendumului irlandez asupra Tratatului de la Lisabona, prevăzut în 2 octombrie. O asemenea întârziere ar putea lăsa timp pentru „apariţia unei candidaturi rivale, de la stânga sau de la dreapta“.

▲ Primele răspunsuri ale preşedintelui Buzek

Imediat după alegerea sa în funcţia de preşedinte al Parlamentului European a avut loc şi o conferinţă de presă, ocazie cu care Jerzy Buzek a dat şi primele răspunsuri la problemele ridicate de ziarişti. „Unul dintre obiectivele mele este ca cetăţenii europeni să înţeleagă importanţa integrării europene, fără cei 500 de milioane de cetăţeni nu vom putea schimba Europa“, a spus Buzek. Întrebat de un jurnalist TV cum se va face auzit, preşedintele Buzek a răspuns că „este foarte important să reuşim să facem viaţa parlamentară interesantă“. „Sesiunea în plen este rezultatul orelor de dezbateri din comisii. Ar fi mult mai interesant pentru cetăţeni dacă le-am explica mai bine cum reuşim să ajungem la un consens“, a declarat preşedintele PE. În ceea ce priveşte relaţiile cu Rusia, acesta a susţinut că „Polonia este cea mai familiară cu Rusia“. „Relaţiile dintre UE şi Rusia sunt foarte importante, este vorba de acelaşi continent şi vecinii săi. UE are nevoie de Rusia, iar Rusia are nevoie de UE“, a continuat acesta. Cu toate acestea, Buzek a atras atenţia asupra unor diferenţe de perspective: „democraţia Rusiei, care pretinde să aibă un sistem democratic, dar care diferă de al nostru. Totodată, regulile economiei sunt diferite de cele din UE“. Referitor la Tratatul de la Lisabona, fostul prim-ministru al Poloniei este de părere că „Tratatul ar trebui să intre în vigoare cât mai curând posibil, cetăţenii aşteaptă ca noi să găsim soluţii pentru combaterea schimbării climatice, pentru siguranţa energiei, criza democratică, dar şi pentru consolidarea relaţiilor cu partenerii externi - fără tratat nu avem instrumentul necesar de a face faţă acestor probleme“. În legătură cu realegerea lui Barroso, preşedintele PE a apreciat că UE are în faţă provocări mari, „iar amânarea lor reduce eficacitatea operaţională; avem nevoie de un preşedinte pentru Comisia Europeană cât mai curând posibil“.

▲ Portret Jerzy Buzek

Jerzy Buzek (n. 3 iulie 1940, Smilovice, azi în Republica Cehă) este un om politic polonez; a fost prim-ministru al Poloniei între 1997-2001 din partea formaţiunii anticomuniste Akcja Wyborcza Solidarnosc, continuatoarea politică a Solidarităţii. La data de 14 iulie 2009 a fost ales în funcţia de preşedinte al Parlamentului European (PE).

În iunie 2004 a fost ales membru al Parlamentului European din partea Poloniei pentru legislatura 2004-2009, cu un număr record de voturi. La alegerile din 2009 pentru Parlamentul European a obţinut un nou mandat.

La data de 14 iulie 2009 a fost ales în funcţia de preşedinte al Parlamentului European cu 555 de voturi „pentru“ din cele 713 exprimate, fiind susţinut de creştin-democraţi, de social-democraţi şi de liberali. Creştin-democraţii şi social-democraţii au convenit ca în a doua jumătate a legislaturii să-l aleagă în funcţia de preşedinte al PE pe eurodeputatul german social-democrat Martin Schulz.

Jerzy Buzek este primul european din fostele ţări comuniste care va deţine Preşedinţia Parlamentului European.