În data de 19 noiembrie s-au împlinit 112 ani de la nașterea singurului român laureat Nobel, profesorul și cercetătorul George Emil Palade. Născut la Iași, într-o familie de intelectuali, a urmat
Principalele evenimente din luna ianuarie 1919
2 ianuarie - Consiliul Dirigent decide împărțirea Transilvaniei în 23 de județe conduse de prefecți.
3 ianuarie - „Anul Nou” este titlul editorialului din ziarul „Dacia” scris de Alexandru Brătescu-Voinești în care acesta exprima dorințele românilor: „Vino an nou și adu-ne cu tine pacea pe care întreaga omenire o așteaptă și o dorește din adâncul inimei. Adu-ne cu tine... pacea reală, împăcarea popoarelor, stingerea monstruoasei uri... Vino an nou și de vei aduce cu tine prefacerile care să asigure popoarelor putința de a trăi iubindu-se, respectându-se și conlucrând în armonie...” Ziarul „Dimineața” începe o campanie de prezentare a liderilor ardeleni. Primul portret este cel al lui Iuliu Maniu: „E mândria Ardealului și nădejdea României Mari democratice. Este cel mai adorat bărbat de stat în Transilvania și'n toate ținuturile locuite de români în Ungaria. E singurul care poate zice: N'am dușmani.... Modest, grațios, cumpătat... este în același timp și nădejdea cea mai dragă a democrației române, factorul pozitiv în jurul căruia se vor grupa toți acei cari vor să regenereze România”.
4 ianuarie - Ziarul „Dimineața” are pe prima pagină titlul „Capitala înfometată”. Bucureștiul suferă de lipsa alimentelor de bază, iar bucureștenii se aprovizionează pe bază de cartele. De Anul Nou, populația a rămas fără pâine. Lipsesc făina, carnea, cartofii și lemnele, iar specula a înflorit. Cauza este dezorganizarea transporturilor, după cum afirmă primarul Capitalei în ziarul „Dacia”.
6 ianuarie - „Sărbătorirea Bobotezei” titra pe prima pagină ziarul „Dimineața”: „După doi ani, s-a sărbătorit din nou cu solemnitatea obișnuită ziua Bobotezei. La orele 12 a.m., în chioșcul ridicat pe cheiul Dâmboviței, și în prezența Regelui, Principelui Carol, a d-lor miniștri dr. Anghelescu, Inculeț și O. Kiriacescu, arhiereul Platon Ploeșteanu, a oficiat serviciul religios, după care Regele a aruncat conform tradiției crucea în apa Dâmboviței. Crucea a fost prinsă de muncitorul N. Marinescu de 52 ani și care de 25 de ani în ziua Bobotezei se aruncă în apa Dâmboviței. La această serbare, au mai asistat generalul Berthelot, cu statul său major, d-nii Hălăceanu primar al Capitalei, generalii Eremia Grigorescu, Coandă, Lupescu, Nicoleanu, Cihoschi, Moșoiu, Presan. După terminarea serviciului religios regele a primit defilarea trupelor, formate din reg. Vânătorii de Munte, reg. 9 vânători, escorta regală și reg. 4 roșiori”.
8/21 ianuarie - Generalul Stan Poetaș este ucis mișelește în Basarabia de către bandele bolșevice. Sub titlul „Mor eroii”, Constantin Bacalbașa scrie în ziarul „Adevărul” un emoționant articol dedicat generalului.
9 ianuarie - Rubrica „Oameni noi” a ziarului „Adevărul” îl prezintă pe Episcopul dr. Miron Cristea astfel: „Dr. Miron Cristea face parte din acei episcopi și fruntași conducători ai Ardealului... Acest arhiereu de o frumusețe aristocratică are cele mai frumoase însușiri și este marele suflet reprezentativ al preoților din Ardeal și Banat, modești, cumpătați cu o credință înfierbântată și cari fac din preoție un apostolat”; La București încep procesele „trădătorilor” și colaboraționiștilor cu ocupantul german, pe prima pagină a ziarelor se vorbește despre procesul colonelului Verzea, șeful Poștei.
12 ianuarie - Mitropolitul Pimen al Moldovei adresează o „Carte Pastorală” către toți credincioșii Eparhiei Moldovei prin care îi îndeamnă la liniște, supunere și la păzirea liniștei interne foarte amenințată de „curente vrășmașe”.
16/29 ianuarie - Trupele române au eliberat orașul Zalău, iar aliații au stabilit o nouă linie de demarcație pentru armata română în zona Ardealului.
18 ianuarie - La Paris încep lucrările Conferinței de Pace. „Cel mai mare act mondial din istorie se întâmplă acum la Versailles: Conferința Păcei. Acolo se judecă opera militarizmului german și se ia măsuri ca el, pe viitor, să nu mai fie un pericol pentru pacea lumei. În prima parte, opera conferinței va fi lichidarea războiului și nota de plată pentru toate ruinele, toate pagubele. În a doua parte va face constituirea Europei pe baze noi. Din acest congres va eși o lume nouă, bazată pe libertate și pe dreptate”, scria ziarul „Dimineața”. România este reprezentată de o delegație formată din Ion I.C. Brătianu, Alexandru Vaida-Voievod, Constantin Angelescu, Victor Antonescu. În țară se lansează „Împrumutul Unirii” - statul român aflat în nevoie de bani se împrumută de la cetățeni. „Prinos către Franța” titrează „Adevărul” pe prima pagină, vorbind despre plecarea din România a ambasadorului Franței, contele de Saint-Aulaire.
19 ianuarie/1 februarie - Ion I.C. Brătianu a prezentat în plenul Conferinței de Pace de la Paris doleanțele României și drepturile sale asupra provinciilor unite, argumentând cu jertfele armatei române în Primul Război Mondial.
24 ianuarie - În Capitală, dar și în țară se sărbătoresc cu fast 60 de ani de la Unirea din 1859. Pe prima pagină a ziarului „Adevărul” sunt ilustrate figurile lui Mihai Viteazul și Alexandru Ioan Cuza.
25 ianuarie - „Bogăția minieră din Ardeal - Industria noastră va avea un viitor strălucit. Ce comori ascunde bogatul pământ românesc de peste Carpați” titra în paginile sale ziarul „Românismul”, care prezenta cititorilor resursele naturale și industria din Transilvania.