Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Psihologie Capcanele consumerismului

Capcanele consumerismului

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Psihologie
Un articol de: Alina A. Rotaru - 12 Oct, 2020

Nu mai putem nega, astăzi, faptul că a avea mai mult se confundă cu a fi „mai mult” la nivel personal; nici că suntem într-o competiție tăcută unii cu alții pentru acumularea a cât mai multor lucruri sau experiențe, indiferent în ce măsură ne caracterizează acestea; și, de asemenea, nu mai putem nega faptul că ne simțim mai bine și avem un sentiment al valorii personale mai pronunțat când ne permitem să cumpărăm ce ne dorim și deseori cumpărăm mai mult pentru a compensa anumite goluri emoționale sau spirituale. 

Sistemul capitalist acordă valoare centrală banilor și puterii de cumpărare. Consumerismul a dus la dictatura materială, la o alergare fără sfârșit, în detrimentul precupării față de relațiile cu semenii și față de suflet. Accentuez că lucrurile nu sunt rele în sine, ci funcția lor este una strict utilitară, în contextul vieții. Nu este greșit să ne placă un produs sau să ne bucurăm de fiecare lucru pe care îl avem, însă este o diferență uriașă între a folosi lucrurile cu bucurie și a-ți face un scop din cumpărarea lor sau un barometru al valorii personale.

Banii nu sunt răi sau buni în sine, ci reprezintă doar un instrument pe care îl folosim pentru a avea o calitate a vieții mai ridicată. Desigur, noi le-am dat o conotație care vorbește despre putere și statut social, iar acest lucru este justificat până la un punct. Ce înseamnă banii pentru fiecare dintre noi se reflectă în modul de folosire și emoțiile care ne încearcă când îi aducem în discuție: ne validăm uman și emoțional prin a avea, cumpărăm și consumăm fără discernământ sau îi folosim pentru nevoile, obligațiile și dorințele ce susțin viața?

Costurile stilului de viață consumerist depă­șesc relațiile noastre, afectate în mod negativ, și se răsfrâng asupra planetei și mediului, prin consumarea resurselor naturale într-un ritm alert și nesustenabil pe termen lung pentru sănătatea oamenilor, florei și faunei. Studii, simulări și experimente arată limpede că, dacă vom consuma în același mod ca până acum resursele Planetei Albastre, vom ajunge la distrugere. Avem o responsabilitate față de noi, de urmașii noștri și față de întreaga planetă.

Percepții eronate

Ne simțim vinovați pentru momentele în care ne odihnim. A nu fi productiv într-o zi și a-ți permite să te relaxezi pare că ești leneș, că pierzi timpul. Crezi că te afli într-o roată ce tre­buie învârtită mereu, fără pauză, dar resursele tale fizice, emoționale și intelectuale sunt o resursă finită. De aceea, este necesar uneori să te oprești din alergarea frenetică în care ești angajat pentru a te reface și a te bucura de ce ai realizat.

Stima de sine, sentimentul de valoare per­so­nală, este bazat pe a face bine lucrurile în carieră. Domeniul profesional este unul important în viața noastră, iar pentru a ne simți împliniți este necesar să investim în fiecare arie a vieții noastre. Ne construim o stimă de sine sănătoasă prin mai multe resorturi: relații funcționale, carieră, dezvoltare personală, familie lărgită și anturaj, ancorarea în spiritualitate. A ne axa doar pe un domeniu al vieții, cariera în acest caz, este păgubos pe termen lung. La fel cum o casă are nevoie de o fundație solidă, nu doar de un stâlp de susținere, așa și viața noastră necesită investiție în fiecare domeniu pentru a fi echilibrată.

Punerea productivității înaintea sănătății. Cu toții alegem sănătatea înaintea banilor, cel puțin la nivel teoretic, însă la nivel practic aceasta se reflectă prin a te respecta pe tine ca persoană având un ritm de lucru rezonabil și a găsi domeniul de activitate pentru care ești înzestrat.

Te folosești de pretextul de a fi ocupat pentru a evita să stai față în față cu nevoile tale. Aici vorbim despre o legătură traumatică cu origini din copilărie, când nevoia de conexiune nu ți-a fost îndeplinită, prin urmare, ca și adult ai nevoie să produci mereu ceva, să demonstrezi ca să simți că meriți, că ești văzut și valoros. Cauți validarea prin muncă.

Întoarcerea la simplitate

Cunoaște-ți principiile și valorile, în primul rând. Acestea există în sistemul de convingeri ale fiecărui om, doar că prea puțini dintre noi le aducem în planul conștient și trăim în mod intenționat după ele. A trăi în acord cu valorile și principiile proprii înseamnă construirea unei vieți împlinite, ghidată de valori stabile, astfel că nu mai suntem atât de ușor de manipulat și coruptibili când vine vorba de a urmări achiziționarea următorului gadget sau competiția surdă, dar foarte prezentă, în a avea cât mai mult.

În centrul valorilor se află omul. Pe oameni îi iubim și prețuim, iar lucrurile le folosim pentru bunăstarea materială. Încercarea de a umple un gol interior cu lucruri este o strategie sortită eșecului, pentru că nevoile emoționale și spirituale cer o abordare mai profundă.

Echilibrul se face doar prin conștiență, introspecție, întrebări și momente de liniște cu sine. Ceea ce e dificil, recunosc, dar să ne amintim că viața este mai mult decât hrană, iar trupul mai mult decât îmbrăcăminte. Viața este mai mult decât următoarea achiziție. Ea înseamnă, printre altele, evoluție spirituală, relații calitative cu cei lângă care suntem așezați, transformarea ființei.

Crezi că ești prea mic să faci o diferență, însă influența vine în cercuri concentrice. Capitalismul răspunde nevoilor noastre, atâta timp cât ele sunt remunerate, pentru schim­bare un bun început poate fi să nu-ți mai do­rești 80 de perechi de pantofi sau să-ți ordonezi finanțele astfel încât să faci distincția între nevoi și dorințe. Nevoile sunt necesare pentru a susține viața, dorințele au un caracter opțio­nal, iar amânarea sau neîndeplinirea lor nu ne afectează calitatea vieții. Nu tot ceea ce îți dorești îți este și necesar, provocarea este să descoperi tu care sunt achizițiile de care te poți lipsi. Lucrurile materiale nu vor putea vreodată să umple goluri interioare, achizițiile exterioare sunt doar un surogat ineficient.

Un stil de viață ecologic transcende preocu­parea strictă a banilor și se axează pe a preveni risipa alimentară, a recicla, a cumpăra produse sustenabile (de exemplu, în loc să cumperi baxuri cu apă plată în fiecare săptămână și astfel să consumi și să folosești mult plastic, poți să faci o investiție în montarea unui filtru de apă la robinet).

A te preocupa de planeta pe care trăiești, casa ta care îți oferă infinite resurse pentru a trăi încă de la naștere, nu este un moft, ci o necesitate, o urgență aș putea spune, mai ales în contextul actual. În final, te întreb, așa cum m-am întrebat și pe mine, îți dai voie să experimentezi bucuria în fiecare zi? Mulțu­mi­rea pentru că trăiești o nouă zi? Recunoștința pentru darurile pe care le ai deja, începând cu faptul că te-ai trezit din somn în confortul casei tale și terminând cu fiecare respirație care îți susține viața? Cum ar fi dacă mâine ai avea doar lucrurile pentru care ai mulțumit astăzi? Schimbarea este posibilă, trebuie să existe doar dorința de a privi viața cu profunzime, prin lentilele corecte, care dezvă­luie că „a avea” nu este înaintea lui „a fi” decât în dicționar.

Citeşte mai multe despre:   consumerism