Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Psihologie Găsirea identității și stabilirea valorilor

Găsirea identității și stabilirea valorilor

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Psihologie
Un articol de: Alina A. Rotaru - 03 Noi, 2020

Alergarea noastră de fiecare zi a devenit, în aceste vremuri, o poveste despre căutarea identității în moduri cât mai atipice. Cum nevoile urgente și imediate, precum asigurarea hranei, adăpostului, protecției fizice și sociale, pot fi îndeplinite în mare parte, ne putem concentra mai mult pe satisfacerea altor nevoi, situate mai aproape de vârful piramidei lui Maslow, cel care a vorbit despre motivație și nevoi esențiale în dezvoltarea fizică și psihică.

Căutarea identității începe cu frenezie încă din adolescență. Grupul de prieteni și comportamentele specifice pe care adolescenții le adoptă vorbesc cu claritate despre această zbatere cuprinsă în întrebarea: Cine sunt? O mulțime de experiențe vin să ne servească drept răspuns la această întrebare complexă și, cu fiecare nouă trăire acumulată, aflăm câte un răspuns parțial la întrebările legate de identitatea noastră. Am putea spune că pe baza identității noastre acționăm într-un fel sau altul și nu greșim, însă acțiunile noastre sunt conduse de ceva mult mai profund: valorile pe care le avem. Valorile sunt o busolă a ceea ce facem, după care ne stabilim scopuri și anumite comportamente.

Nu este nevoie să mergem până la capătul lumii pentru a afla cine suntem, nici măcar să ne punem în situațiile cele mai extreme, ci ne îndreptăm, pur și simplu, înspre noi înșine, în liniște, cu o foaie albă în mână și cu toată sinceritatea. Și ne concentrăm pe trei întrebări: care sunt cele mai importante principii pentru mine? Care sunt principiile de care mă simt oarecum presat să le am? În ce măsură reușesc să-mi urmez principiile în viața de zi cu zi?

Un exercițiu simplu de identificare a valorilor este următorul: pe o foaie de hârtie scrie maximum zece valori pe care le ai (de exemplu, libertatea, profesionalismul, bunătatea, prosperitatea, forma fizică excelentă, caritatea etc). Selectează cele mai importante trei valori din cele zece. Acestea sunt valorile care te caracterizează. Cât timp le acorzi? Ești activ interesat de urmărirea lor? Îți conduci viața după ele? Importante sunt scopurile care merg în direcția valorilor asumate. Scopurile se stabilesc în funcție de valori, pentru ca ele să aibă un sens și să fie urmate chiar și atunci când circum­stan­țele nu sunt prielnice. Numeroase studii arată că ne angajăm mai repede și mai entuziaști în acțiuni care sunt conduse de valorile noastre. La ce ne ajută acest demers? Chiar și în cele mai dificile situații, când ne îndoim de noi înșine, sau gândurile pe care le avem nu sunt funcți­o­nale, a ne urmări valorile ne ajută pe termen lung să rezistăm presiunilor și să avem comportamente adecvate.

Consecințele necunoașterii de sine

Care sunt costurile faptului că nu știm cine suntem, că nu avem o identitate stabilită clar? Suntem pasibili de decizii care ne pot costa ani din viață și suferințe inutile, nu avem o direcție clară spre care ne îndreptăm și putem fi ușor convinși de către oricine în privința unei direcții personale, care ar trebui să fie asumată în mod individual. Sensul în viața noastră este dat de integritate. Cu propria persoană, în primul rând, și apoi răsfrântă în relațiile de toate tipurile. Nimic nu ucide spiritul unui om mai mult decât lipsa de integritate în relații și conformismul. Blazare, minciună, ascunderea intențiilor reale pentru a nu crea valuri și alinierea la majoritate, toate acestea din lipsa curajului, considerând că este datoria ta să mulțumești pe cineva, într-un fel sau altul, ori să împlinești aspirații străine de sufletul tău. 

Ce înseamnă lipsa integrității

Să acționezi împotriva a ceea ce vrei să devii sau a ceea ce vrei să fii, iar consecința evidentă este că devii neîmplinit. Să îți ascunzi adevăratele sentimente și intenții, nefăcând altceva decât să te îndepărtezi de esența ta, să te trădezi pe tine. Nathaniel Branden, în excelenta carte „Cei șase stâlpi ai încrederii în sine”, spune: „Integritatea înseamnă congruență. Când ne comportăm într-un fel care contravine propriului nostru mod în care considerăm că ceva este adecvat, ne pierdem din valoare în fața noastră”.

Cum știi că standardele tale sunt bune? Un principiu general ar fi că nu te conduc spre autodistrugere. În momentul în care fac asta, pune-le sub semnul îndoielii. Când acționezi contrar modului în care tu crezi că este corect să acționezi, când acțiunile tale nu respectă valorile pe care le ai, când acționezi împotriva propriei judecăți și îți trădezi modul de gândire, îți pierzi credibilitatea în fața ta. Esența vieții unui om sănătos este respectul față de sine, doar astfel poate urmări comportamente funcțio­nale față de el și față de ceilalți. Un exercițiu extraordinar îl propune același Natha­niel Branden: „Continuă începutul de frază: Dacă aș avea cu 5% mai multă integritate în viața mea...”

Răspunsurile cele mai frecvente sunt următoarele: Aș spune celorlalți când fac lucruri care mă deranjează; Nu aș mai cheltui mulți bani; Aș fi sinceră cu soțul meu în legătură cu prețul hainelor; Nu aș râde la glumele pe care le consider stupide și vulgare; Le-aș spune adevărul clienților despre produsele pe care le cumpără; Mi-aș asuma responsabilitatea pentru oamenii pe care i-am rănit; Mi-aș ține promisiunile; Aș recunoaște că m-au ajutat și alții; Aș recunoaște în fața copiilor că m-am înșelat; Nu aș spune doar ceea ce vor să audă ceilalți; Nu mi-aș vinde sufletul doar ca să fiu popular; Aș ajuta-o pe soția mea mai mult la treburile gospodărești, așa cum i-am promis; Aș depune mai multe eforturi la locul de muncă; Aș spune „nu” atunci când vreau să spun „nu”.

Fii integru cu tine în primul rând. Stai față în față cu nevoile și emoțiile tale pozitive și negative. Asumă-ți calitatea de om fără mania perfecțiunii. „Când luptăm cu un blocaj, el devine mai puternic. Când recunoaștem că există, îl experimentăm și îl acceptăm, începe să se disipeze”, scrie Nathaniel Branden. A fi con­știent de tine, de ce anume te conduce în realizarea obiectivelor, a-ți cunoaște valorile și scopurile e un prim pas spre o viață cu sens. Acceptarea propriei persoane înseamnă să faci pace cu trecutul tău, cu eșecurile și greșelile care te-au condus unde ești acum și aceasta este un prim pas spre găsirea identității. Acceptă-te așa cum ești, renunță la a te mai afla într-o relație adversă cu tine, doar așa vei putea mai apoi să îi accepți pe alții într-un mod sănătos. Dacă nu te cunoști pe tine, nu-ți știi valorile și nu acționezi în integritatea care-ți oferă sens, ceea ce vei face pentru alții va fi din dorința de a fi acceptat de ceilalți, din codependență, din autosacrificiu.

Găsirea identității și o viață trăită cu sens, în integritate, naște bucurie, acel sentiment necesar pentru a ști că viața merită trăită. Viața este provocatoare, însă este cel mai minunat dar pe care îl puteai primi, prin urmare, bucură-te de el!