Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Psihologie Jocul de rol și gândurile disfuncționale

Jocul de rol și gândurile disfuncționale

Un articol de: Alina A. Rotaru - 06 Iul, 2018

Conform modelului dezvoltat de Aron Beck, depresia este rezultatul gândurilor automate distorsionate, asumpțiilor dezadaptative și schemelor disfuncționale.

Gândurile automate se referă la gândurile spontane și plauzibile, care au următoarele caracteristici principale: etichetarea: „Sunt un eșec”, gândirea dihotomică: „Nimic nu-mi reușeste”, personalizarea: „E doar vina mea că sunt așa deprimat” și predicția viitorului: „Viața mea nu se va îmbunătăți niciodată”.

Asumpțiile dezadaptative sunt mai abstracte și mai generalizate decât gândurile automate, dar stau la baza gândurilor automate. „Dacă nu reușesc sunt un ratat”, „Nu merit să fiu fericit”, „Faptul că am probleme înseamnă că sunt o persoană slabă” și enunțuri în care există determinismul dacă - atunci.

Schemele cognitive sunt modele puternic înrădăcinate despre sine și ceilalți și vizează domenii ca neajutorarea, eșecul și lipsa de iubire: „Normal că mă tratează urât, nici nu merit altceva”, „Orice fac, sunt condamnat la eșec”, „Voi reuși și voi fi acceptat doar dacă sunt perfect” și alte afirmații care sunt convingeri profunde și rigide despre sine, lume și viață.

Majoritatea oamenilor nu se gândesc explicit la faptul că modul lor de gândire este disfuncțional sau îi împiedică să aibă relații bune cu ceilalți, acesta este motivul pentru care în procesul terapeutic sunt folosite diverse tehnici, toate cu rolul de a crea conștientizare și schimbare în bine în viața clientului.

Un prim set de tehnici vizează identificarea și monitorizarea gândurilor automate distorsionate. Monitorizarea gândurilor și a emoțiilor este o tehnică de început în terapie, clientul notându-și gândurile pe care le are în diverse situații, emoțiile care îl însoțesc și intensitatea lor. Ulterior, acestea sunt discutate în ședințele de terapie. Scopul tehnicii este facilitatea conștientizării gândurilor pe care le are clientul, cât de importante sunt în menținerea stării subiective de bine și cât de mult îl influențează în comportamentul lui.

Analiza costuri-beneficii este ca o oglindă care-i arată clientului care este prețul pe care îl plătește în schimbul rigidității gândirii distorsionate. Gândul „Am nevoie de aprobarea celorlalți” are anumite costuri, de exemplu, te face să te simți timid și anxios în preajma celorlalți și îți reduce stima de sine. Beneficiul este că dacă ceilalți mă aprobă, e posibil să mă consider mai valoros. Ulterior, costurile și beneficiile sunt exprimate în procente, clientul dându-și seama cât de inutil este un astfel de gând în viața de zi și în interacțiunile cu ceilalți.

Jocul de rol presupune îndemnarea pacientului să contracareze prin joc originea schemelor disfuncționale și să pledeze împotriva persoanei de la care a preluat schema respectivă.

Declarația drepturilor personale constă în alcătuirea unei declarații a drepturilor ca: Am dreptul să greșesc, Am dreptul să fiu om, Am dreptul să mă răzgândesc, Am dreptul să mă gândesc în primul rând la binele meu, toate cu scopul de a facilita conștien­tizarea în legătură cu un set de standarde sau gânduri disfunc­ționale.