Psihologia educației, instrument important în învățare

Psihologia educației și a învățării este fundamentală pentru profesori, pentru ca roadele instruirii să fie cele așteptate de elevi, părinți și sistemul școlar. Relația pedagogică constituie baza procesului educațional, presupunând respect reciproc, implicare, siguranță emoțională și o stare de bine. Un profesor apropiat de Biserică educă atât mintea, cât și sufletul, înțelegând că sensul suprem este Hristos și cultivând o atitudine de introspecție în elevii săi. Educația copiilor nu este doar despre a avea rezultate bune, ci și despre a reuși să se descurce în viață, ancorați în valorile autentice.

Sistemul de învățământ românesc se află în continuă transformare, căutând metode inovative pentru un sistem educațional cât mai performant. În acest sens, psihologia educației oferă informații despre mecanismele psihologice aflate la baza educației, pentru eficiență atât în planul învățării, cât și pentru starea de bine a elevilor și profesorilor. Matematica este o disciplină complexă, care presupune o anumită structurare a minții și implicarea raționamentelor logice. Pentru unii elevi deschide un univers fascinant, iar pentru alții produce o anumită anxietate legată de acest obiect. Profesor de matematică de peste 15 ani, Alina Grecu a studiat și psihologia, în prezent fiind doctorand la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din București. Despre ce înseamnă a educa elevi, profesoara a menționat: „Când predai, tu te predai, spunea părintele Sorin Mihalache într-o conferință despre educație. Așa văd și eu lucrurile. Un profesor apare în fața elevilor săi cu puterea expertului dată de diplomele prin care este acreditat, dar și ca om întreg, cu modul său unic de a fi. El transmite, dincolo de cunoștințe, atitudini și un mod de a se raporta la realitate. Profesorul nu trebuie să se abată niciodată de la crezul său pedagogic, de la atragerea elevilor către cultură și de la fundamentarea unei educații etice. Matematica nu este numai despre cifre și calcule, ci și despre un mod de a gândi independent, despre o abordare logică a unor situații de viață. Matematica îți poate oferi instrumente de educație financiară, geometria te poate ajuta în aspecte de ordin gospodăresc, analiza matematică te învață că putem calcula arii și volume cu ajutorul integralei. Matematica este un limbaj universal, apolitic: în 1967, Alexander Grothendieck a mers pentru trei săptămâni în Vietnam, unde a ținut cursuri de geometrie algebrică printre raiduri aeriene și atacuri cu bombe, instaurând un mod de rezistență prin cultură matematică”. 

O relație pedagogică bună

Cunoașterea psihologiei învățării este fundamentală pentru un profesor, pentru ca roadele instruirii sale să fie cele așteptate de elevi, părinți și sistemul școlar. Cunoscutul psiholog Carl Rogers propunea câteva aspecte importante pentru conduita profesorilor în instruirea elevilor, printre care menționăm: răspunsul pozitiv la trăirile elevilor; utilizarea ideilor acestora să fie o bună bază a interacțiunilor în instruire; discuțiile cu elevii să fie făcute de pe poziții parteneriale; recunoașterea identității lor corelează pozitiv cu reușita școlară; discuțiile congruente cu aceștia să fie mai puțin formale; orientarea elevilor în conținuturile învățării are ca punct de plecare adecvarea la nevoile lor; și promovarea unei conduite autentice, bazată pe „zâmbetul tonic”, adică o stare de bună dispoziție.

„Relația dintre profesor și elevul său este fundamentul oricărui proces de învățare. O relație pedagogică bună presupune respect reciproc, implicare și siguranță emoțională. E important de știut că această relație evoluează în timp, având suișuri și coborâșuri. În pedagogie discutăm mult despre profesorul reflexiv, despre climatul emoțional (termen introdus încă din anii ’60), despre grit (termen introdus de Angela Duckworth), despre mentalitate de creștere (Carol Dweck teoretizează acest concept) și despre metode de învățământ (amintim cartea exhaustivă «Enciclopedia metodelor de învățământ» scrisă de prof. dr. Ion Ovidiu Pânișoara). Toate acestea reprezintă aspecte importante care condiționează învățarea”, a completat Alina Grecu.

Se vorbește mult în ultima perioadă despre starea de bine în școală, atât pentru elevi, cât și pentru profesori, ca factor important pentru rezultate bune ale școlarilor și pentru ca educația să-și îndeplinească scopul propus. Pe scurt, pentru o stare de bine se aplică cinci principii: interacționați (investiți timp și energie pentru a interacționa cu elevii); acționați (prin activități care presupun efort și care fac plăcere copiilor); reacționați (preocupare pentru lucrurile care se petrec în clasă și alocarea de timp pentru situa­țiile mai puțin obișnuite); învățați (propuneți elevilor abordări noi pentru tematicile abordate și analizați ceea ce produce efectele dorite); și dăruiți (formulați feedback semnificativ, care să arate preocuparea pentru progresele lor).

În anul 2020, profesoara Alina Grecu și-a susținut lucrarea pentru obținerea gradului I cu o temă ce aborda greșelile tipice în învățarea matematicii, despre care ne-a spus: „Coordonatorul meu, domnul profesor Cătălin Gherghe, spunea că un profesor trebuie să fie asemenea unui medic: să facă anamneza, să dea diagnostic și să propună tratament. Astfel, profesorul trebuie să vadă de ce a greșit elevul, să înțeleagă greșeala sa și să ofere soluții pentru evitarea unei noi greșeli. De asemenea, este esențial ca elevul să învețe cum să se confrunte cu eșecul pe care să îl perceapă ca posibilitate de a învăța ceva nou. Uneori poate fi necesar să organizezi un întreg demers educațional pentru un singur elev. În opinia mea, ingredientele necesare pentru o bună relație pedagogică cu elevul sunt cele sintetizate, încă din 2003, de Ken Winograd, și anume profesorului trebuie să îi placă să lucreze cu copiii, să fie pasionat de materia predată, să aprecieze munca elevilor, să evite emoțiile extreme precum furia și tristețea și să aibă simțul umorului, iertând micile lor greșeli”. 

Anxietatea de matematică

Doctorand în cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației, Alina Grecu pregătește o teză despre anxietatea pe care matematica o poate provoca elevilor, concept studiat încă din anii ’60 în literatura de specialitate, dar despre care se vorbește puțin la noi în țară, deși este evident impactul său asupra rezultatelor la matematică ale elevilor. „Anxietatea față de matematică poate avea manifestări cognitive (elevul simte că i s-a blocat mintea, că a uitat tot ce a învățat) sau emoționale (elevul transpiră, îi tremură vocea). Există diferite cauze ale acesteia, de la personalitatea profesorului, așteptările părinților, testele fulger, lacunele dobândite de-a lungul timpului până la dificultăți de învățare. Din fericire, există și diferite metode de a diminua efectele acestei probleme: consilierea psihologică, ținerea unui jurnal legat de desfășurarea orei de matematică, exprimarea temerilor legate de exercițiile primite, crearea unui climat educațional pozitiv la ora de matematică, rezolvarea unor exerciții creative, utilizarea literaturii în predarea matematicii etc”.

Există mulți gânditori care au reflectat asupra relației dintre teologie și știință. Unul dintre aceștia este părintele Pavel Florenski, matematician, teolog și filolog, care atrage atenția asupra sfârșitului dezastruos al unei culturi lipsite de spiritualitate. Pentru Alina Grecu, compasiunea este valoarea fundamentală pe care se axează și o transmite elevilor săi, înțele­gând că sensul suprem este Hristos: „Sunt concepte din matematică ce ne arată cât de armonios este totul în viața noastră. Cum este posibil ca raportul dintre circumferința unui cerc și diametrul lui să dea ca rezultat un număr ce are o infinitate de zecimale, anume numărul pi. Șirul lui Fibonacci explică natura înconjurătoare. Plămânii noștri pot fi reprezentați ca fractali. De asemenea, cred că un profesor apropiat de Biserică înțelege importanța interiorității umane și cultivă o atitudine de introspecție în elevii săi. A trăi o viață cu sens înseamnă a munci cu sens, a fi alături de oameni și, nu în ultimul rând, să înțelegem că sensul suprem este Hristos”.