Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Psihologie Rolul emoțiilor în viața noastră

Rolul emoțiilor în viața noastră

Un articol de: Alina A. Rotaru - 10 Ian, 2020

Într-o societate ghidată aproape exclusiv de o gândire rațională și utilitară, emoțiile au devenit o extensie deranjantă a personalității, un obstacol în calea atingerii obiectivelor sau, mai rău, un sabotor al comportamentului. Uităm că emoțiile vin cu un mesaj important despre interiorul nostru și sunt ca o busolă atunci când vorbim despre luarea unor decizii sau schimbări în viața noastră.

Noi evaluăm lumea exterioară prin prisma lumii interioare, iar tulburările de spectru emoțional, precum depresia sau anxietatea, au o pre­valență ridicată în prezent. Unul din trei oameni suferă de anxietate de-a lungul vieții, după cum arată cele mai recente statistici din Statele Unite ale Americii și Europa.

Emoțiile sunt procesări foarte vechi și extrem de rapide din punct de vedere filogenetic. Au ca prim rol managementul vieții, acela de a evalua dacă stimulul e periculos sau nu, evaluare care trebuie să se producă în mai puțin de o secundă. Detectăm pericolul cu o ușurătate extraordinară, tocmai din rațiuni de conservare a vieții, a integrității corporale. Situația este similară și în cazul depresiei. Trăirea simptomelor depresive este mesajul emoțional al creierului că resursele sunt consumate, că este timpul să te retragi, să-ți refaci resursele și apoi să revii cu forțe proaspete. Emoția este produsă de un organ inteligent, creierul, deci ceea ce simți are un înțeles și un sens într-un context particular. 

Emoțiile ne predispun spre acțiu­ne, iată o altă funcție a lor. Suntem ghidați de ceea ce simțim, într-o măsură mai mică sau mai mare, în funcție de temperamentul și personalitatea fiecăruia. Liderii, atunci când îndeamnă spre acțiu­ne, fac apel la emoții. Prima dată produci emoții, apoi oferi argumente raționale pentru a mobiliza la acțiune. 

Cu ajutorul emoțiilor, noi comunicăm. Suntem veseli, triști, mul­țu­miți sau supărați, toate aceste stări se citesc pe fața noastră prin expresii însoțite de comportamente și atitudini. Emoțiile sunt ochelarii care măresc, micșorează, distorsionează, colorează lumea, evenimentele și, mai ales, oamenii. 

Managementul relațiilor, mediat de trăirea emoțiilor 

Experimentarea emoțiilor într-un grup crește coeziunea grupului. Pentru grupuri unite, coezive, este nevoie de un dușman comun sau de un idol. În funcție de scopurile, valorile și principiile mele, evaluez lumea înconjurătoare, oamenii, relațiile. Într-o imagine mai plastică, fiecare stă într-un puț și vede doar bucata de cer care se află dea­supra. Când ieși din mediul tău familiar, confortabil, reușești să vezi o parte din imaginea de ansamblu. 

Se impune o discuție despre semnificația emoțiilor care se referă la valența pozitivă, negativă sau neutră a emoțiilor, cât de intensă este trăirea emoțională și ce semni­ficație are, adică diferența dintre bucurie și furie, diferența dintre fericire și tristețe. De asemenea, emoțiile ne predispun la acțiuni specifice: frica ne conduce spre acțiunea de luptă, fugă sau „înghețare”. Furia ne predispune spre acțiunea de a distruge sau agresa. 

Emoțiile sunt semnificative pe axa neurofiziologică (biologică), cognitivă (gânduri, scenarii, imagini), comportamente (de evitare, de apropiere) și trăirea subiectivă a lor, cum sunt percepute de către individ. 

Cum putem amplifica trăirea emoțională 

Estetica vieții se referă la cum trăiești, iar o viață fericită, împlinită, este una colorată de emoții pozitive funcționale și negative funcționale, adică emoții trăite la o intensitate adecvată în raport cu contextul. Dacă vrei să-ți crești inteligența emoțională, expune-te la stimuli emoționali: mergi la teatru, la operă, vizitează galerii de artă. Tot ce înseamnă expunerea la artă crește emoționalitatea și o amplifică. 

În al doilea rând, diminuează centrarea pe rezultate și mută focusul pe ceea ce simți. A te centra exclusiv pe rezultate te va face orb la ce simți în legătură cu un anumit context. Centrează-te pe ceilalți. Avem maximum 15 oameni cu adevărat importanți și semnificativi în viața noastră, oameni a căror părere contează, persoane cu care avem raporturi emoționale puternice. Investește în ei, cunoaște-i în profunzime, accesează experiențe alături de ei. Înțelege și analizează emoțiile celuilalt și ale tale. Urmărește indiciile emoției și pune totul în context pentru a înțelege cauza.

Ce sunt emoțiile:

- procesări foarte vechi și extrem de rapide;
- sunt produse de un organ inteligent, creierul;
- au un prim rol, acela de management al vieții;
- predispun la acțiuni (frică, furie etc.); 
- ajută la comunicarea interumană;
- sunt semnificative pe axa neurofiziologică, cognitivă, comportamentală și trăirea subiectivă;
- experimentarea emoțiilor într-un grup crește coeziunea acestuia;
- sunt ochelarii care măresc, micșorează, distorsionează, colorează lumea, evenimentele și oamenii.