Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Psihologie Un om echilibrat are obiceiuri sănătoase

Un om echilibrat are obiceiuri sănătoase

Galerie foto (2) Galerie foto (2) Psihologie
Un articol de: Alina A. Rotaru - 31 August 2020

Oamenii apelează la un expert în sănătate mintală atunci când întâmpină probleme, cu așteptarea eronată ca el să le ofere soluții instant pentru rezolvarea acestora. De fapt, în spatele unui om echilibrat și împăcat cu sine, se află obiceiuri sănătoase de gândire, cunoaștere de sine și introspecție. 

Împlinirea în viață nu este un secret, o întâmplare sau un noroc care ți-a fost hărăzit, ci în acest domeniu este mai degrabă vorba despre cunoștințe însușite la nivel comportamental, menținute pe termen lung.

Tot ceea ce este sustenabil în materie de sănătate mintală se dobândește pe parcurs, fie prin imitare sau copiere, dacă am avut modele sănătoase în jurul nostru, fie prin încercare și eroare, învățând lecțiile pe propria piele, sau ne-am însușit o serie de cunoștințe pe care le practicăm în situațiile tensionate de viață, și nu numai, cu regularitate.

Poți să fii un om dorit de cei din jurul tău, o companie dezirabilă, dar să fii un om dur cu tine, care nu se gândește la ce își dorește el, ci doar la ce-și doresc ceilalți. Poți să fii un director respectat în compania ta, dar un om incapabil să se joace cu copiii lui sau să se apropie emoțional de soție. Poți să fii un manager competent, dar să nu-ți poți gestiona propriile emoții, să te lași pradă furiei distructive, tristeții adânci sau dezamăgirii. Poți să ai o inteligență rațională accentuată, să faci analogii și calcule complicate, dar să fii un novice pe teren emoțional, să nu poți stabili relații sau să nu fii capabil să-ți exprimi afecțiunea, aprecierea și iubirea pentru familie și prieteni. E posibil să fii o femeie frumoasă, cu trăsături simetrice și un zâmbet cuceritor, dar în psihicul tău să fii sclava perfecțio­nismului și autocriticii, incapabilă de a te bucura de darurile existenței.

Aceste aspecte, însă, se dobândesc pe parcursul dezvoltării, singura condiție este să îți dorești să le cunoști și să acționezi în conformitate cu ele. Zi de zi adăugăm întâm­plări în viața noastră, prin urmare, suntem responsabili de cum va arăta ea la final.

Câteva dintre „capcanele” minții umane, identificate de psihiatrul Augusto Cury, sunt: conformismul (adaptare, dar lipsă de reacție și pasivitate la dificultățile psihice), auto­compătimirea (plânsul de milă, sub forma convingerii că nu ești capabil, nu știi sau nu poți să-ți îndeplinești visele și obiectivele), teama de a-ți recunoaște greșelile (suntem oameni imperfecți, o știm cu toții, însă avem pretenția de a ne comporta ca niște zei fără greșeală, fapt profund eronat, deoarece per­fecționismul te conduce spre rigiditate și con­vingeri iraționale) și frica de riscuri, care ne blochează spontaneitatea și inițiativa, ne împiedică să ne urmăm visele.

În cartea sa, „Codul inteligenței”, Cury a identificat opt coduri ale inteligenței relaționale și emoționale, practice în viața cotidiană. Nu sunt principii accesibile doar unui segment restrâns de oameni, ci sunt exerciții care țin de antrenamentul intelectual și emoțional, la dispoziția fiecăruia.

Codul eului, ca administrator al psihicului, se referă la faptul că eul este conștiința de sine, identitatea noastră și raportarea la teatrul social în care suntem așezați. Formarea eului constituie un proces de bază în definirea personalității, practic aceasta ne asigură unicitatea ca individ. Eul, ca administrator al psihicului, are datoria de a controla calitatea gândurilor noastre și de a stopa gândurile și convingerile perturbatoare, pesimiste și morbide.

Codul autoanalizei critice înseamnă să reflectezi la consecințele comportamentului, să gândești înainte de a (re)acționa, să practici rugăciunea înțeleptului în momente tensionate (tăcerea proactivă), să acționezi cu blândețe față de cei din jurul tău.

Codul rezilienței face apel la tăria psi­hicului nostru de a traversa șocurile sau crizele inerente vieții. Adaptarea în fața vicisitudinilor se educă, iar noi ne putem cultiva reziliența emoțională, știind că: „Nimeni nu e demn să urce pe podium, dacă nu-și folosește eșecurile, pentru a ajunge acolo. Nimeni nu e demn să atingă maturitatea, dacă nu-și folosește in­coerențele, pentru a o construi” (A. Cury, 2004).

Convingerile iraționale de tipul: „nu merit ceea ce mi se întâmplă”, „viața e mult prea grea pentru a putea să îi fac față” ne conduc spre ceea ce numim toleranță scăzută la frus­trare. În consecință, cu o astfel de menta­litate, nu putem găsi soluții la dificultățile pe care le traversăm, însă, a ști că viața e ciclică și nu există succes care durează veșnic sau eșec care să fie etern, ne poziționează ca învingători, nu victime.

Codul altruismului face apel la capacitatea de a ne pune în locul celorlalți, educarea sen­sibilității și a solidarității în fața pro­ble­melor existenței, nu doar ale mele, ci și ale celorlalți. Când ne ridicăm ochii de la dramele noastre, vedem în jur o mulțime de cauze care necesită implicarea noastră.

Codul dezbaterii de idei vine ca un antidot pentru conformism, timiditate, pasi­vitate, teamă de nou și o stimă de sine scăzută. A dezbate idei incită la exprimarea gândurilor, stimulează oamenii să pună întrebări, să muncească în echipă, să-și cunoască valorile unii altora. Cine dezbate idei este un om sigur pe sine, flexibil, are opinii proprii și poate fi un bun lider.

Codul carismei se referă la capacitatea de a-i încânta, entuziasma și de a-i surprinde pe cei din jurul tău. A rămâne fascinat în fața misterelor existenței înseamnă a ieși din temnița monotoniei și rutinei. Putem cultiva carisma apreciindu-i pe cei din jurul nostru, bucurându-ne de succesul lor, fiind altruiști, mulțumindu-le pentru ce au făcut pentru noi și iubind viața cu toate miracolele ei.

Codul intuiției creative se accesează când practici introspecția, ești rezilient, nu-ți este teamă să gândești diferit, nu cazi pradă paradigmelor rigide și nu renunți la visurile tale.

Codul eului ca administrator al emo­ții­lor se dezvoltă atunci când faci masă rotundă cu emoțiile care te controlează și alimentează conflicte, eviți să ceri de la alții ceea ce tu nu poți oferi, ești conștient că în spatele unui om care rănește se află un om rănit, nu gravitezi pe orbita a ceea ce cred și comentează alții despre acțiunile și principiile tale, acorzi prioritate aspectelor relevante ale existenței, ești autodeterminat, adică ai un scop și o țintă clare în viață și ai un stil de viață ponderat. Augusto Cury afirmă că „nu există om lucid care să nu acționeze niciodată stupid; nici om calm care să nu aibă momentele lui de disperare. Trebuie să fim conștienți de faptul că suntem o masă de oameni imperfecți, care trăiesc într-o societate de oameni imperfecți. Fiecare dintre noi îi va dezamăgi, la un moment dat, pe cei apropiați, iar aceștia ne vor dezamăgi la rândul lor. Prin urmare, toleranța nu constituie o opțiune în ceea ce privește relațiile umane, ci o necesitate de neînlocuit”.

Aceste opt coduri ale inteligenței se dezvoltă pe tot parcursul vieții, e un proces care începe cu intenția de a investi în dezvoltarea noastră și a relațiilor pe care le avem. A te preocupa de aceste aspecte e un semn de înțelepciune, iar primul pas îl reprezintă cunoașterea lor.