Biserica „Sfântul Gheorghe” din Botoșani, purtătoare peste veacuri a credinței ortodoxe

Ridicată între anii 1541 și 1551 de către Doamna Elena Rareș, Biserica „Sfântul Gheorghe” din Botoșani este cea mai veche din municipiu, avându-l protector pe sfântul care a biruit „balaurul” necredinței și al neputințelor omenești. De aceea, întregul oraș îi aduce cinstire zilele acestea, 22-23 aprilie, mulţi oameni adunându-se în curtea sfântului lăcaș. Ghid în istoria locului ne-a fost preotul paroh Dumitru Florentin Mateciuc, care ne-a vorbit despre intervenţiile de reparație, prin care edificiul a fost readus la splendoarea de odinioară, și despre lucrarea minunată a Sfântului M. Mc. Gheorghe în viața credincioșilor.

Într-o zi însorită de început de aprilie, călăuzită de părintele Petru Fercal, protoiereu al Protopopiatului Boto­șani, am pășit cu interes în curtea Bisericii „Sfântul Gheorghe” din oraș pentru a realiza un reportaj. Am descoperit un spațiu spiritual renăscut, căci în locul vechilor schele și al „rănilor” bisericii, pe care mi le aminteam din timpul studiilor liceale, mi s-a arătat în fața ochilor un sfânt lăcaș primenit cu multă atenție și iscusință profesională. Privirea mi-a fost atrasă de zveltețea bisericii, realizată în stil moldovenesc, care de aproape cinci secole a fost martoră la nevoile și bucuriile credincioșilor, precum și la transformarea târgului Boto­șani într-un oraș modern. Doar peste părintele Dumitru Florentin Mateciuc anii au lăsat semne ale trecerii lor, încât chipul blând, ochii încărcați cu lacrimi și părul alb ne arată eforturile depuse pentru a readuce ctitoria Elenei Rareș la frumusețea de odinioară.

Această emblematică biserică din municipiul Botoșani, închinată Sf. M. Mc. Gheorghe, a fost resfințită de sărbătoarea protectorului ei, în anul 2023, de către IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Edificiul a fost reparat prin intermediul unui proiect cofi­nanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, în perioada 2016-2023. Obiectivul principal a vizat restaurarea, reabilitarea și consolidarea ansamblului istoric Biserica „Sfântul Gheorghe”, reprezentat de sfântul lăcaș și turnul- clopotniță. În ajunul resfințirii bisericii vechi de aproape cinci secole, credincioșii din Botoșani, în fruntea cărora s-au aflat IPS Părinte Mitropolit Teofan, împreună cu ierarhi, preoți, diaconi, au participat la o frumoasă procesiune cu moaș­tele Sf. Cuv. Onufrie de la Vorona pe mai multe străzi din jurul bisericii și din centrul orașului, dând mărturie pentru frumusețea credin­ței ortodoxe.

Protectorul Botoșaniului

Sfântul M. Mc. Gheorghe, purtătorul de biruință, a fost ales ocrotitor al mai multor țări și orașe din întreaga lume, printre care se află și Botoșani. Acest sfânt este prezent în conștiința populară românească, astfel că multe biserici au hramul său, dar şi instituţii, precum Forțele Terestre ale Armatei Române, l-au ales protector, iar unele localități îi poartă numele în semn de cinstire.

De 33 de ani preot și de 26 de ani paroh la această biserică, părintele Dumitru Florentin Mateciuc s-a dedicat, cu timp și fără timp, slujirii oamenilor și lui Dumnezeu, având mereu în minte modelul Sfântului Purtător de Biruință. Își amintește că, la început, i-a fost foarte greu, pentru că sfântul lăcaș se afla într-un proces avansat de degradare: „Când am venit aici, biserica era o ruină, am putea spune că era «Cenușăreasa» orașului, așa după cum o arată fotografiile din vremea respectivă. Timp de 20 de ani m-am străduit să restaurez biserica, făcând diverse demersuri către instituțiile statului. Au fost cinci autorizații și cinci licitații care nu s-au finalizat, dar totuși nu ne-am lăsat și am reușit să o reparăm printr-un proiect cu fonduri europene. Și acum din «Cenușă­reasa» orașului Botoșani a ajuns o frumoasă mireasă a lui Hristos”.

Printre elementele de structură realizate în perioada restaurării bisericii menționăm: consolidarea fundației prin forări în grosimea zidurilor; realizarea de centuri de beton armat la nivelul cornișei pentru ancorarea elementelor verticale; injectarea tuturor fisurilor din zidăria de piatră și cărămidă pentru refacerea legăturilor; verificarea tuturor elementelor de șarpantă din lemn; stoparea igrasiei și protejarea împotriva umezelii. De asemenea, s-au refăcut și conservat elementele de fațadă de pe toate laturile, pardoseala, tencuiala, tâmplăriile exterioare și interioare, crucile și bulbul de pe acoperiș și turlă etc.

Turnul-clopotniță a beneficiat de aceleași lucrări de consolidare a fundației și zidăriei, conservarea și restaurarea fațadelor și a detaliilor de arhitectură și a camelor componente ale acestuia. Iar pentru punerea în valoare a edificiului s-a realizat o iluminare modernă cu unele corpuri încastrate în trotuar, dispuse perimetral și altele dispuse circular la baza turlei bisericii.

Vrednic truditor în Grădina Domnului, părintele Dumitru Florentin Mateciuc ne-a vorbit cu emoție în glas despre eforturile depuse pentru a reda Bisericii „Sfântul Gheorghe” frumusețea inițială. Curtea edificiului a fost reamenajată, realizându-se alei pietonale, scări exterioare și rigole din piatră, astfel că, în prezent, incinta sfântului lăcaș este una plăcută, invitând credincioșii să se bucure duhovnicește de valoarea spirituală a acestui străvechi loc de rugăciune. La acest moment, Ansamblul Bisericii „Sfântul Gheor­ghe” este inclus în circuitul turistic din municipiul Botoșani, făcând parte din traseul turistic „Botoșa­niul istoric”, alături de alte obiective de interes precum: Centrul vechi al orașului și Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (Uspenia), conform informațiilor de pe site-ul turismbotosani.ro.

„I-am simțit permanent ajutorul”

De-a lungul secolelor, Sf. M. Mc. Gheorghe a intervenit în ajutorul multor oameni făcând multe minuni. Ca semn de cinstire și recu­noștință, imaginea sfântului biruind balaurul este reprezentată și pe steagul Moldovei medievale, trimis de către binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt la Mănăstirea Zografu din Muntele Athos. Despre lucrarea minunată a acestui sfânt mucenic ne-a vorbit și părintele paroh: „Sfântul M. Mc. Gheorghe mijlocește către Dumnezeu pentru noi. I-am simțit permanent ajutorul pentru biserică și credincioșii noștri. Avem de învățat din curajul lui, credința fidelă și mărturisirea fermă a Domnului Iisus Hristos. Înainte de a pleca la Iași pentru a depune proiectul de accesare de fonduri europene, împreună cu epitropul, am citit Acatistul Sfântului Gheorghe, rugându-ne în genunchi la icoana sa. Și sfântul a auzit strigătul nostru și ne-a ajutat, căci am primit atunci aprobarea pentru restaurarea cu fonduri europene. Privind acum la frumusețea reînnoită a bisericii, Îi mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a ajutat să îndeplinesc atât visul meu, cât și pe cel al părinților mei, care tare mult și-au dorit să vadă sfântul lăcaș readus la splendoarea inițială, pe care i-a dăruit-o Elena Rareș”. Și, privind lacrimile părintelui Mateciuc, pe care nu și le-a putut reține în timpul discuției noastre, sunt convinsă că acolo de sus părinții sfinției sale sunt mândri de lucrarea fiului lor, închinată Bunului Dumnezeu.

Ctitorie a Doamnei Elena Rareș

Domnitorul Petru Rareș a avut o legătură strânsă cu târgul Boto­șani, documentele atestându-l aici în 1529, 1530, 1531 și în anul morții sale, 1546. Soția sa, Elena, a ridicat biserica de zid pe locul uneia mai vechi din lemn, în timpul domniei celui de-al doilea fiu, Ștefan Voievod, între anii 1541 și 1551, așa după cum menționează pisania edificiului. „Elena se crezu îndatorată a face biserici de piatră, acolo unde nu fuseseră decât bisericuțe de lemn, ea înălță pe rând, pentru pomenirea ei și a soțului mort, Biserica Sfântului Gheorghe întâi și apoi a Uspeniei...”, notează istoricul Nicolae Iorga în „Un oraș românesc: Botoșanii”, din volumul „Istoria românilor în chipuri și icoane”. În pomelnicele vechi ale acestei biserici sunt pomenite, în calitate de ctitori, familii de domnitori și mari boieri: Elena doamna, Mihai Racoviță Voievod, Mihai Suțu Voievod, Anastasia Doamna, Ruxandra Doamna, Catrina Doamna și alții. Din cauza vitregiilor vremii și ca urmare a unor incendii din secolul al XIX-lea (1810 și 1887), biserica a suferit intervenții succesive, cu reparații capitale sau parțiale. O reparație importantă a fost realizată în 1914, când s-au obținut fonduri prin intervenția profesorului Nicolae Iorga, biserica fiind adusă atunci la forma inițială realizată sub îndrumarea Elenei Doamna. Tot atunci, clopotnița, care era lipită de biserică, a fost dărâmată și s-a ridicat actualul turn-clopotniță, în apropierea porții de intrare în curte.

Procesiune în cinstea protectorului orașului

„Și în acest an, în perioada 20-23 aprilie, biserica s-a îmbrăcat în haine de sărbătoare pentru a-l cinsti cum se cuvine pe protectorul sfântului lăcaș și al orașului nostru. În ajunul sărbătorii, o delegație formată din mai mulți arhierei, preoți și diaconi, în frunte cu IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a sosit la biserica noastră, împreună cu moaștele Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv de la Catedrala Mitropolitană din Iași, care au fost așezate în baldachinul special amenajat pentru această sărbătoare, spre a permite închinarea credincioșilor. Aseară, după săvâr­șirea slujbei Vecerniei și a Litiei, începând cu ora 18:00, împreună cu credincioșii am realizat o procesiune în oraș cu moaștele Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, la care au participat preoți, diaconi, monahi, monahii și, desigur, IPS Părinte Teofan. Procesiunea a urmat traseul cuprins între Biserica «Sfântul Gheorghe» - Str. Ion Pillat - Calea Națională - Str. 1 Decem­brie - Bise­rica Uspenia - Str. Poștei, revenind la locul de unde s-a pornit. Acest pelerinaj a fost o puternică manifestare a credinței noastre ortodoxe la care au participat foarte mulți oameni din tot județul Botoșani”, a menționat pr. Dumitru Florentin Mateciuc. La finalul Sfintei Liturghii din ziua hramului, fiecare participant va fi servit cu sarmale de post, cozonac și un pahar cu vin.

La hramul bisericii din anii anteriori au poposit în mijlocul credin­cioșilor icoane făcătoare de minuni, precum cea a Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamț și a Sfintei Ana de la Mănăstirea Bistrița din județul Neamț. De asemenea, de-a lungul timpului, moaște ale unor mari sfinți au binecuvântat, pe rând, locul și oamenii: Sf. M. Mc. Gheorghe, Sf. Mc. Haralambie, Sf. M. Mc. Pantelimon, Sfinții Epictet și Astion, Sf. Cuv. Onufrie de la Vorona.

„Îndelunga și îndelunga-răbdare ...”

Cea mai veche biserică de mir din orașul Botoșani este plină de credincioşi, în duminici și sărbători. „Din discuțiile cu credincioșii noștri, știm că mulți se confruntă cu probleme materiale și financiare, mai ales cei aflați la o vârstă înaintată. În căutarea unui trai mai bun, tinerii au plecat la muncă în străinătate, lăsându-i pe bătrâni singuri, de aceea singurătatea este o «boală» a vremurilor pe care le trăim. Timpul dedicat slujirii oamenilor și eforturile pentru repararea bisericii m-au învățat răbdarea, îndelun­ga-răbdare, îndelunga și îndelunga- răbdare... Când am pășit pentru prima dată aici, mă gândeam că în 3-4 ani voi restaura biserica, așa cum reușisem să construiesc una nouă, în doar doi ani și jumătate, în comunitatea din care veneam. Dar nu a fost așa, chiar dacă am avut promisiuni de ajutor de la cinci miniștri ai culturii, care au trecut pe la biserica noastră, acestea nu s-au finalizat și iată că toate demersurile au durat nu mai puțin de 25 de ani. Și acum, privind în urmă, mulțumesc Bunului Dumnezeu pentru ajutor și pentru lucrarea lui minunată pentru comunitatea noastră”, a adăugat părintele paroh.

Biserica este înzestrată cu o catapeteasmă valoroasă, ale cărei icoane datează de la începutul secolului al XVIII-lea, și care a fost restaurată cu ajutorul Centrului de Conservare și Restaurare a Patrimoniului de Artă Creștină Resurrectio al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, căci era atât de înnegrită, încât cu greu se distingeau icoanele. Dorința arzătoare a părintelui paroh pentru următorii ani este să picteze interiorul bisericii, pentru a îndeplini dorința Elenei Rareș, care a murit înainte de a putea realiza podoaba interioară a sfântului lăcaș, așa cum a făcut-o la celelalte ctitorii ale familiei sale.