Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
„Copiii şi tinerii sunt prioritatea noastră”
Într-o zi de sâmbătă, pentru mai bine de două ore, am ales să fiu colegă de bancă cu micuţii artişti înscrişi la atelierul de pictură şi modelaj al Şcolii parohiale „Sfinţii Martiri Brâncoveni”, care aparţine de Biserica „Sfânta Vineri”-Pajura, Protoieria Sector 1 Capitală. Locaşul de rugăciune, pus sub ocrotirea Sfintei Cuvioase Parascheva şi a Sfinţilor Martiri Brâncoveni, este cunoscut pentru implicarea în creşterea gradului de instruire a elevilor prin oferirea de meditaţii gratuite şi a unor resurse de lectură valoroase existente în biblioteca proprie.
Cu ochii plini de soare, coborâţi din crucile fixate pe turlă, faţada nordică a bisericii pare bătută în nestemate, atât de strălucitoare se arată în miez de zi văratic. Patru scobituri de geam, rânduite în arcadă deasupra unui brâu brâncovenesc împletit de jur împrejurul sfântului locaş, decupează bucăţi din cerul fără nori oglindit în luciul lor. Ferestruicile acelea trebuie să aibă un rost, oare ce tăinuiesc încăperile pe care le luminează? Picioarele caută nedumerite intrarea, şi urcă, şi urcă treptele unei scări interioare, spiralată asemenea unei cochilii de melc, până ajung într-un hol vecin cu încăperea cafasului. Se vede o uşă. Apropiindu-mă, pe un afiş măricel pot citi cu uşurinţă: Şcoala parohială „Sfinţii Martiri Brâncoveni”.
Un „bună ziua” reciproc şi câteva zâmbete cordiale îmi asigură un loc la masa de lucru a copiilor prezenţi la cursul de pictură şi modelaj al doamnei profesoare Mihaela Pârlea, artist plastic. Fără a deranja dialogul interactiv între dascăl şi elevi, captivant chiar şi pentru un adult, fac cunoştinţă, subtil, cu ai mei colegi mai mici: Ana Theodosia, Pavel, Teofil, Maria, Teodor, Măriuca, Alexandra, Vlad. Învăţăm împreună despre vechi motive româneşti. Sunt 10 astfel de simboluri despre care, în timp ce le desenăm şi le colorăm, aflăm noţiuni preţioase, întrucât sunt puse în legătură cu tradiţia neamului nostru. Pentru Maria şi Teodor, doi fraţi care locuiesc în Germania şi vin în ţară anual împreună cu părinţii lor, astfel de cunoştinţe, îmbrăcate adecvat vârstei lor în poveşti şi legende despre istoria şi cultura ţării-mamă, îi ajută să înţeleagă cine sunt cu adevărat.
Printre chicoteli, fişe, culori şi carioci cu vârf de pensulă (blush markere), cele două ore şi jumătate destinate creativităţii se furişează fără băgare de seamă. Finalul lecţiei este rezervat recapitulării şi concluziilor. Teofil spune cu voce tare: „Astăzi am făcut vechi motive româneşti: apa, muntele, dinţii de lup, soarele, floarea cu şase petale, cornul de berbec, crucea dacilor, funia, coloana, crucea în «X»”. Prietenii isteţi mă lămuresc în privinţa crucii dacilor, care reprezenta pentru aceştia din urmă viaţa veşnică. Tot despre daci aflu că prima formă asociată soarelui a fost spirala, cercul sau rombul cu 8 cadrane. Mai departe, funia face legătura între cer şi pământ, iar motivul coloanei a fost sursă de inspiraţie pentru Constantin Brâncuşi în realizarea coloanei infinitului. Crucea în „X” este numită crucea Sfântului Andrei, pentru că acest apostol al Mântuitorului a fost răstignit pe ea, cu capul în jos.
Proiect inițiat în 2011
Mulţumiţi de activitate, însă dornici de joacă, copiii abia aşteaptă să iasă afară, în curtea bisericii. În urma lor, profesoara Mihaela Pârlea rămâne să pună în bună ordine sala de clasă, ocazie cu care aflu detalii despre proiectul iniţiat în anul 2011: „Acum cinci ani, am făcut prima şcoală de vară cu copiii din cartier şi de la şcolile din zonă, dar trebuie spus că în acest aşezământ se făceau deja meditaţii la matematică şi limbi străine. Eu am adus în plus artele plastice: pictură şi modelaj, la care participă un număr de 10, 12 copii, de diferite vârste, până în clasa a VIII-a. Ne dorim să extindem proiectul şi din toamnă să-l promovăm în licee”.
Copiii şi tinerii înscrişi la cursurile artistice, gratuite de la Biserica „Sfânta Vineri”-Pajura abordează toate genurile de artă, învaţă să deseneze, să combine culorile, să realizeze lucrări de grup, muncind în echipă. Lucrările lor au fost etalate în numeroase expoziţii cu tematici diverse, ca de exemplu: pomul vieţii, peisaje, pomi, păunul, naturi statice, vechi motive româneşti.
În timp, câţiva dintre artiştii care au frecventat Aşezământul „Sfinţii Martiri Brâncoveni” au ales să urmeze şcoli de artă. Aşadar, acest loc le-a dat şansa să-şi descopere talentul. Să-şi urmeze vocaţia. Câştigul tuturor celor ce urmează orele de pictură şi modelaj este garantat: îşi dezvoltă creativitatea, simţul estetic şi îşi însuşesc cunoştinţe despre identitatea poporului din care îşi trag rădăcinile.
„Încercăm să adunăm copiii şi tinerii în jurul bisericii, mai ales în vremurile acestea paradoxale în care te poţi sfinţi ca niciodată şi te poţi pierde ca niciodată. Copiii şi tinerii trebuie să aibă alternative. Ei sunt prioritatea noastră, deşi nu-i neglijăm nici pe cei în vârstă”, explică părintele paroh Radu Ilinoiu, un preot activ şi mereu alături de enoriaşii săi.
Un aspect interesant este acela că pentru a face mai atractivă însuşirea informaţiilor despre istoria locaşurilor de cult din ţara noastră, a fost creată o hartă-simbol, pe care sunt localizate peste 260 de mănăstiri din toate zonele geografice. Imaginile locaşurilor de cult (peste 400 de ilustrate) au fost aranjate în albume puse la dispoziţia copiilor.
Prin activităţile sale, Aşezământul „Sfinţii Martiri Brâncoveni” al Bisericii „Sfânta Vineri”-Pajura se implică direct în viaţa comunităţii locale. Cum? Prin creşterea gradului de educaţie, instruire, cultură, prin îmbogăţirea spirituală a tinerei generaţii, la care se adaugă sprijinul direct acordat familiilor sărace cu mulţi copii.