Episcopia Romanului se va numi oficial, de mâine, „Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului“. PS Eftimie al Romanului va fi ridicat în rang de Arhiepiscop, iar PS Ioachim Băcăuanul, în rang de Episcop-Vicar. Ceremonia solemnă se va desfăşura la finalul Sfintei Liturghii, pe scena amenajată în curtea Centrului episcopal, şi va fi condusă de Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel. La eveniment sunt aşteptaţi membrii Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, dar şi alţi ierarhi ai Sfântului Sinod al BOR.
Hotărârea istorică de ridicare în rang a Episcopiei Romanului s-a luat în cadrul şedinţei Sfântului Sinod din 18-19 iunie 2009.
Atribuirea rangului de Arhiepiscopie Episcopiei Romanului are la bază, în primul rând, vechimea şi rolul important jucat de aceasta de-a lungul timpului în istoria Bisericii Ortodoxe Române (BOR). De altfel, unii dintre ierarhii Romanului au fost numiţi arhiepiscopi şi chiar mitropoliţi, vorbindu-se şi despre Arhiepiscopia Romanului, încă de la jumătatea secolului al XV-lea. „Noi, cei care facem parte din Eparhia Romanului, şi curând şi a Bacăului, dăm slavă Preasfintei Treimi că suntem generaţia de ierarhi, preoţi şi credincioşi care trăim acest eveniment deosebit din viaţa eparhiei noastre, dar şi a ţării şi Bisericii în general. Este o recunoaştere a întregii activităţi pastoral-misionare, administrativ-gospodăreşti, liturgic-spirituale şi a tuturor celorlalte activităţi pe care le-au desfăşurat de-a lungul celor 600 de ani în mod nemijlocit şi neîntrerupt cei peste 75 de ierarhi care s-au înşiruit pe scaunul vlădicesc de la Roman. Este o onoare mare care se acordă acestei eparhii, dar în acelaşi timp este şi o responsabilitate pentru viitor. A ajunge la această demnitate, a înscrie o eparhie în diptice, pe un nivel superior, este bineînţeles şi o imensă bucurie pentru credincioşii, preoţii şi ierarhii ei“, ne-a spus Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului, care de mâine va fi Episcop-Vicar al noii Arhiepiscopii.
Pentru membrii noii Arhiepiscopii a Romanului şi Bacăului, cel mai mare motiv de laudă sunt cei cinci sfinţi ale căror nume se leagă de această eparhie: patru ierarhi sfinţi care au păstorit vechiul scaun vlădicesc de la Roman, Mitropolitul Dosoftei al Moldovei, episcop între 1659-1671 şi prăznuit la 13 decembrie, Teodosie de la Brazi (1671-6974), prăznuit la 22 septembrie, Ioan de la Râşca şi Secu (1674-1685), serbat la 30 august, şi Pahomie de la Gledin (1706-1713), cinstit în data de 14 aprilie, dar şi Sfântul Cuvios Antipa de la Calapodeşti (Bacău), care a trăit între anii 1816-1882 şi care este trecut în calendar la 10 ianuarie, fiind singurul român canonizat la Muntele Athos. „Episcopia Romanului este poate printre puţinele eparhii din ţară care au această bucurie de a avea între ierarhii ei patru sfinţi canonizaţi de Biserica Ortodoxă Română. Noi acum îi considerăm şi rugători pentru eparhia în care ei au păstorit. Nu trebuie să trecem cu vederea nici pe Sfântul Antipa de la Calapodeşti, originar din judeţul Bacău. Este o cinste pentru băcăuani că, din rândul lor, a fost canonizat acest cuvios, recunoscut şi cinstit în toate Bisericile Ortodoxe“, ne-a spus mai spus Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul.
Un alt motiv, luat în considerare şi de sfinţiţii sinodali, este vechimea acestei episcopii - 600 de ani. În anul 1408 se presupune că a fost înfiinţată Episcopia Romanului de către Alexandru cel Bun, pentru Ţara de Jos, având catedrală episcopală biserica de zid închinată Sfintei Parascheva, din Roman, localitate întemeiată de Roman I Muşat. Atunci când au trecut prin Roman, patriarhul Macarie al Antiohiei, însoţit de cronicarul său, diaconul Paul de Alep, au găsit aici pe episcopul Atanasie de Roman, care era îmbrăcat cu veşmântul Sfântului Ioan Gură de Aur. „Acest felon a fost dăruit de Alexandru cel Bun, atunci când a înfiinţat Episcopia Romanului, în 1408. Domnitorul îl primise de la Constantinopol împreună cu icoana Sfintei Ana, pe care a dăruit-o Mănăstirii Bistriţa, şi cu icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamţ, dăruite de împăratul Manul al II-lea Paleologul. Acest felon care se păstrează şi astăzi în Catedrala Episcopiei de Roman, fiind cinstit cu multă evlavie de credincioşi, a fost oferit de domnitor pentru faptul că aici era episcopie“, spune PS Ioachim.
„De la Fălticeni în jos...“
De-a lungul vremii, hotarele sau teritoriul jurisdicţional al Eparhiei a oscilat. Au fost timpuri când cuprindea întreaga Moldovă de Sud, pentru că, atunci când s-a înfiinţat Mitropolia Moldovei şi Sucevei, al cărei sediu a fost la Suceava şi apoi s-a mutat la Iaşi, partea de nord aparţinea mitropoliei. Tot în perioada aceea apare Episcopia Rădăuţilor şi Episcopia Romanului. Dar Episcopia Romanului, în cadrul mitropoliei, era mult mai însemnată decât celelalte eparhii sufragane. A apărut mai târziu Episcopia Huşilor, dar ca jurisdicţie avea mai mult părţile de peste Prut, „ceea ce însemnează că în toată epoca medievală, începând de la Fălticeni în jos, tot teritoriul era inclus în jurisdicţia canonică a Eparhiei Romanului, care se numea şi arhiepiscopie. Un argument de bază îl avem prin acel document din secolul al XVII-lea, când episcopul Evloghie al Romanului este desemnat de către Sfântul Mitropolit Varlaam să întâmpine la Galaţi, deci în eparhia sa, moaştele Sfintei Parascheva, pe care le aducea de la Constantinopol, şi le-a însoţit în procesiune pe tot parcursul drumului de la Galaţi până la Iaşi, unde au fost întâmpinate de mitropolitul Varlaam, domnul Vasile Lupu şi tot sfatul domnesc. Deci teritoriul Eparhiei Romanului a fost totdeauna diferit“, explică arhiereul de Roman.
Actualmente, jurisdicţia Eparhiei Romanului se întinde pe teritoriul din jurul Romanului şi întreg judeţul Bacău, având în componenţă 4 municipii (Roman, Bacău, Moineşti, Oneşti) şi 5 oraşe (Buhuşi, Comăneşti, Dărmăneşti, Slănic Moldova şi Tg. Ocna). Are peste 450 de parohii în care funcţionează 517 preoţi. În eparhie mai sunt şi 33 de mănăstiri şi schituri, cu un personal monahal, călugări şi călugăriţe, care însumează 398 de nevoitori. Are şi un seminar teologic, Seminarul „Sfântul Gheorghe“ de la Roman, înfiinţat în timpul marelui episcop al Romanului, academicianul Melchisedesc Ştefănescu.
Romanul, a doua după Mitropolie
Unii dintre ierarhii de la Roman apar în documente cu numele de arhiepiscop sau chiar mitropolit. Spre exemplu, pe piatra funerară a primului episcop care apare în documente, Calist, apare titulatura de arhiepiscop. Aceasta se păstrează în muzeul Mănăstirii Neamţ. „Acest fapt denotă că scaunul de la Roman avea o importanţă deosebită, iar mitropoliţii de Moldova trebuiau să treacă prin Roman. Nici un episcop de Rădăuţi nu a trecut direct la mitropolie, fără să fi trecut mai întâi pe la Roman; deci scaunul episcopal de la Roman era mai însemnat. După aceea, când a apărut Episcopia Huşilor, trebuia să treacă pe la Huşi, Rădăuţi, Roman şi abia apoi Mitropolia de la Suveava sau Iaşi“, ne lămureşte PS Ioachim Băcăuanul.
La început, ierarhii de aici se numeau mitropoliţii sau arhiepiscopii „Ţării de Jos“. De altfel, şi în timpul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, Tarasie, Vasile şi Teoctist II - episcopi de Roman - erau numiţi „arhiepiscopi ai Ţării de Jos“ şi ,uneori, „ai Mitropoliei Ţării de Jos“ şi pentru faptul că Ştefan cel Mare a împărţit Moldova pe regiuni. În partea aceasta din centrul Moldovei, care se numea Ţara de Jos, avea cetatea de scaun Alexandru, fiul său, la Bacău, iar centrul episcopal se afla la Roman, deci Bacăul şi Romanul au fost dintotdeauna îngemănate.
„Romanul a fost istoria, iar Bacăul devine continuitatea ei“
Pe scaunul vlădicesc de la Roman au stat episcopi de mare valoare. Între alţii amintim pe Anastasie Crimca, renumitul miniaturist şi ctitorul Dragomirnei, viitorul mitropolit al Moldovei, Veniamin Costachi, Nectarie Hermeziu, Ghenadie Edesis şi alţii. Apoi episcopul cărturar Melchisedec Ştefănescu al Romanului, primul academician din Biserica Română şi părintele autocefaliei Bisericii Române, despre care mitropolitul Iosif Naniescu, la instalarea lui, a spus că „vă aduc pe cel mai învăţat episcop al românilor“. A murit la Roman, fiind înmormântat în una dintre grădinile care îi aparţin şi care îi poartă şi numele. Mai amintim pe Teodosie Atanasiu, care este un băcăuan, dar şi un episcop cărturar, care a tradus pentru prima dată din limba greacă comentariile Sfântului Ioan Gură de Aur la Epistolele Pauline, ce se găsesc în Biblioteca Episcopiei din Roman.
Vrednic de amintit este Sfântul Mitropolit Dosoftei al Moldovei, care, în timp ce a păstorit la Roman, a versificat Psaltirea, şi bineînţeles ceilalţi trei sfinţi ierarhi - Teodosie de la Brazi, care a ajuns şi mitropolit al Moldovei, Ioan de la Râşca şi Secu şi Pahomie de la Gledin. Dintre cei mai apropiaţi mai amintim pe Lucian Triteanu şi Partenie Ciopron. „Şi deci de la Alexandru cel Bun până la Eftimie «cel bun», actualul episcop al Romanului, au trecut 600 de ani, în care fiecare ierarh a marcat timpul său, fie că a fost gospodar, fie că a fost cărturar, fie că a fost un liturgist şi a avut o viaţă plină de sfinţenie. Toţi aceşti ierarhi au ridicat valoarea spirituală, culturală, istorică a acestei eparhii şi, de aceea, faptul că a fost o eparhie care şi-a înşiruit activitatea neîntrerupt, de 600 de ani, a devenit una dintre eparhiile importante din ţară, şi este o cinste pentru noi, ierarhi, preoţi şi credincioşi“, spune cu bucurie Arhiereul-Vicar de la Roman.
Şi continuă, menţionând că, „dacă această ridicare în rang este o recunoaştere a trecutului, aceasta presupune şi o responsabilitate a noastră, pentru faptul că nu este suficient să te lauzi cu trecutul, ci este important să pregăteşti viitorul, ca trecutul, prezentul şi viitorul să fie unite printr-un fir roşu şi printr-o comuniune şi comunicare permanentă. Adică să pui aureolă trecutului, dar în acelaşi timp să promovezi aceste valori ca şi celelalte generaţii, la rândul lor, să facă asemenea; aşa se împlineşte tradiţia. Dacă Romanul a fost istoria, ei bine, Bacăul devine continuitatea ei, întrucât s-a ţinut cont de faptul că, actualmente, cel mai întins teritoriu al eparhiei este pe judeţul Bacău, argument adus şi de noi în nota de fundamentare prezentată Sfântului Sinod. Dar, totodată, Bacăul are şi o spiritualitate aparte. În contextul noii gândiri a globalizării, a mondializării, în care unele regiuni istorice îşi vor pierde denumirea - spre exemplu, la ora actuală, Moldova nu se mai numeşte aşa, ci regiunea de Nord-Est -, când am dorit ca şi Bacăul să intre în denumirea eclesiastică, am dorit o recunoaştere şi o preţuire a acelui teritoriu şi a credincioşilor de acolo care au o credinţă aparte“.
Astăzi vin moaştele Sfântului Teodosie de la Brazi
Evenimentele se vor desfăşura pe durata a două zile. Pentru frumuseţea şi îmbogăţirea spirituală, duhovnicească, s-a stabilit ca la Roman să se aducă moaştele Sfântului Teodosie de la Brazi, fost ierarh al Episcopiei Romanului, martirizat în secolul al XVI-lea şi canonizat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. „La iniţiativa Preasfinţitului Ioachim Băcăuanul, aceste moaşte vor fi aduse sâmbătă (n.r. - astăzi) dimineaţă, la ora 10:00, şi vor fi însoţite de către Preasfinţitul Epifanie, Episcopul Buzăului şi Vrancei. Moaştele vor fi depuse la Catedrala episcopală din Roman, spre venerare.
Sâmbătă seara, la ora 17:00, va sosi la Roman şi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care va fi întâmpinat de către membrii Permanenţei eparhiale, în frunte cu Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul, dar şi de un sobor de preoţi din cadrul eparhiei“, ne-a declarat pr. Ioan Gherasimescu, vicarul administrativ al Episcopiei Romanului, care a amintit că în Catedrala episcopală se va oficia şi un Te Deum în cinstea Părintelui Patriarh.
După aceasta, Întâistătătorul BOR va binecuvânta şi sfinţi „rodul ostenelilor noastre din ultimul timp, adică restaurarea, dotarea şi înfrumuseţarea a ceea ce spunem noi «Vilele Lucian Triteanul» - fost episcop al Romanului şi cu multe activităţi aici. Aceste case au devenit case de protocol ale Episcopiei Romanului, unde se vor desfăşura şi activităţi social-culturale pentru eparhie. Cele două case au fost construite după proiectul marelui arhitect al Patriarhiei din epoca celor două războaie mondiale, Ionescu Berechet, şi sunt amplasate în grădina Episcopiei Romanului“, explică PS Ioachim Băcăuanul.
Sunt aşteptaţi 10.000 de credincioşi
Mâine, 13 septembrie, se va oficia pe o scenă amenajată în curtea interioară, în imediata apropiere a Catedralei episcopale din Roman, Sfânta Liturghie. Pe lângă Preafericitul Părinte Patriarh, au fost invitaţi mai mulţi ierarhi, printre care putem menţiona pe Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, membrii Sinodului Mitropolitan al aceleiaşi structuri administrative, dar şi alţi ierarhi din celelalte regiuni ale ţării. „Pe scena amenajată pentru acest eveniment, ca un element de decor, avem un meş pe care sunt reprezentate stema episcopiei şi cei patru ierarhi canonizaţi, care au stat pe scaunul Episcopiei Romanului. Solemnitatea de ridicare la rangul de Arhiepiscopie a Episcopiei Romanului, cu titulatura «Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului», se va face la finalul Sfintei Liturghii, pe această scenă, prin citirea tomosului patriarhal“, ne-a mai spus pr. Ioan Gherasimescu, care speră că va fi prezent un număr mare de credincioşi, peste 10.000. Pentru aceştia s-au pregătit pachete cu mâncare, de care s-au îngrijit mănăstirile din Eparhia Romanului, în special cele din judeţul Bacău.
În a doua parte a zilei, la ora 17:00, Patriarhul Daniel va sosi în municipiul Bacău, unde va vizita Catedrala „Înălţarea Domnului“. Aici se va oficia şi un Te Deum, urmat de un cuvânt de binecuvântare adresat preoţilor şi credincioşilor prezenţi şi se va înălţa o rugăciune pentru odihna sufletului vrednicului de pomenire Părintele Episcop Ioachim Mareş al Huşilor, înmormântat în această Catedrală.
Bacăul a aparţinut dintotdeauna Episcopiei Romanului
De ce s-a introdus în noua titulatură „şi Bacăului“? „În primul rând, spune Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul, Eparhia Romanului, veche de 600 de ani, a inclus în teritoriul său jurisdicţional şi canonic, în toată istoria ei, întregul ţinut al Bacăului, respectiv judeţul Bacău, potrivit împărţirii administrativ-teritoriale actuale. Apoi, ierarhii care şi-au înscris numele ajungând pe scaunul vlădicesc de la Roman, de-a lungul celor 600 de ani, au activat cu precădere în această zonă. Un exemplu ar fi episcopul Teodosie Atanasiu, băcăuan de origine, un ierarh cărturar care a păstorit la Roman. Acest episcop a fost receptiv la faptul că pe teritoriul eparhiei sale, respectiv ţinutul Bacăului şi Vrancei de atunci, s-au desfăşurat bătălii în Primul Război Mondial, şi s-a îngrijit direct de răniţii şi de aprovizionarea soldaţilor români prezenţi pe aceste meleaguri“.
Bisericile aflate în construcţie în judeţul Bacău, unele dintre ele având dimensiuni de catedrale, activităţile social-filantropice, dar şi frumoasele relaţii pe care Biserica Ortodoxă le are cu aleşii comunităţilor din Bacău au constituit motive pentru noua decizie a conduceri BOR. „De asemenea, nu trebuie uitat că majoritatea activităţilor social-filantropice, culturale şi misionar-pastorale ale Eparhiei Romanului se desfăşoară în judeţul Bacău, iar 80% din veniturile Episcopiei vin din judeţul Bacău. De asemenea, relaţiile cu autorităţile judeţului Bacău sunt dintre cele mai bune, fapt vizibil şi din sprijinul primit pentru construcţia celei mai mari catedrale, cea din municipiul Bacău, dar şi pentru înălţarea unor lăcaşuri de cult deosebite în Oneşti, Moineşti, Târgu Ocna sau Comăneşti“, a mai precizat ierarhul de la Roman.
Nu în ultimul rând, oamenii cu viaţă sfântă, născuţi sau trăitori pe aceste meleaguri îndreptăţesc Bacăul la onoarea de a fi inclus în denumirea noii Arhiepiscopii. „Să nu uităm că spiritualitatea băcăuanilor este deosebită, iar majoritatea mănăstirilor Eparhiei Romanului sunt situate în judeţul Bacău. Şi nu trebuie să trecem cu vederea că Sfântul Antipa de la Calapodeşti este originar din judeţul Bacău. Această titulatură reprezintă şi o recunoaştere a activităţii preoţilor, călugărilor şi credincioşilor din această zonă, care s-au străduit de-a lungul veacurilor să promoveze valorile spirituale, culturale şi tradiţionale ale poporului român“, a mai spus PS Ioachim Băcăuanul.
