Învăţământul românesc suferă de absenţa idealului uman creştin

"Lăsat în voia unui individualism pragmatic şi educat în spiritul unui egocentrism cinic, elevul ajunge un "bun cetăţean" al satului global, adică al acelui loc în care oamenii sunt "uniţi" prin "idealul lipsei oricărui ideal"", crede pr. prof. Adrian Chiagă, coordonatorul Fundaţiei "Sf. Martiri Brâncoveni" din Constanţa. "Încercăm să-i învăţăm pe copii să atingă bucuria cunoaşterii lumii şi cu inima, nu doar cu mintea. Noi nu dorim să creăm roboţi bine informaţi şi capabili de calcule savante. Pentru a păşi frumos spre viitor, lumea are nevoie în primul rând de oameni", spune protos. Hrisostom Rădăşanu, consilierul pe probleme de învăţământ al Arhiepiscopiei Iaşilor.

Confuzia de valori a societăţii contemporane a determinat şi o degradare, din ce în ce mai vizibilă, a calităţii învaţământului românesc. În perioada pe care o putem numi "de normalitate", de dinaintea instaurării comunismului în România, principalele valori urmărite de învăţământul de nivel mediu erau reprezentate, pe de o parte, de solidele cunoştinţe de cultură clasică, iar pe de altă parte, de componenta spirituală şi morala creştină. "Rezultatul urmărit era construirea unui caracter puternic, iar accentul se punea, în primul rând, pe aspectul formativ. Odată cu reforma comunistă a învăţământului, s-a produs o fractură brutală cu trecutul, locul creştinismului în şcoli fiind luat de marxism-leninism, iar modelul uman de referinţă pentru elevi a fost ilustrat de eroul stahanovist al muncii socialiste. Falimentul generalizat al comunismului a antrenat şi prăbuşirea idealului găunos al formării omului "multilateral dezvoltat", dar, din pacate, în locul rămas gol a fost aşezată fantoma inconsistentă a omului "de consum". Abandonând valorile ferme ale societăţilor tradiţionale, învăţământul modern pare să promoveze o abordare mai curând pragmatică, care să ofere absolvenţilor o cât mai fructuoasă "integrare pe piaţa muncii". Această sintagmă, "de piaţă", revine obsesiv în toate strategiile urmărite de forurile care dirijează învăţământul românesc. Din păcate, şi în această privinţă, rezultatul obţinut este sub orice aşteptări...", spune pr. prof. Adrian Chiagă, coordonatorul Fundaţiei "Sf. Martiri Brâncoveni" din Constanţa. Problema fundamentală a învăţământului de acest tip este însă "absenţa idealului uman creştin", crede pr. prof. Adrian Chiagă. "Lăsat în voia unui individualism pragmatic şi educat în spiritul unui egocentrism cinic, elevul ajunge un "bun cetăţean" al satului global, adică al acelui loc în care oamenii sunt "uniţi" prin "idealul lipsei oricărui ideal", unde fiecare îşi poate urmări în linişte bunăstarea proprie", atrage atenţia părintele profesor.

"Îi învăţăm pe copii să atingă bucuria cunoaşterii lumii şi cu inima"

Părintele protosinghel Hrisostom Rădăşanu, consilier pe probleme de învăţământ al Arhiepiscopiei Iaşilor, spune că unul dintre cele mai importante aspecte ale procesului de învăţare este acela de a oferi copiilor repere morale autentice. "Reperele morale pentru copii sunt, de fapt, consecinţe ale unui mod de a fi împreună cu ceilalţi. O mamă cuviincioasă, un tată curajos, un frate ocrotitor, o învăţătoare înţeleaptă vor fi tot atâtea seminţe care vor duce la înflorirea, în sufletul celui mic, a unor flori atât de rare şi preţioase. De aceea, încercăm să-i învăţăm pe copii să descopere ei înşişi frumuseţea şi credibilitatea chipului virtuţii şi să atingă bucuria cunoaşterii lumii şi cu inima, nu doar cu mintea. Noi nu dorim să creăm roboţi bine informaţi şi capabili de calcule savante, pentru că, pentru a păşi frumos spre viitor, lumea are nevoie, în primul rând, de oameni", spune protos. Hrisostom Rădăşanu.

Şcoală, Familie, Biserică

Organizaţii, fundaţii, membre sau partenere ale Bisericii Ortodoxe Române, ierarhi sau reprezentanţi ai societăţii civile au încercat, în ultimii ani, să ofere alternative la actualul sistem de învăţământ, prin intermediul unor proiecte de o mai mică sau mai mare amploare, dar care au ca punct comun împletirea formării intelectuale cu cea moral-religioasă.

"Pentru ca o şcoală să aparţină Bisericii Ortodoxe Române, ea trebuie să aibă, pe lângă acreditarea de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, şi aprobarea Sfântului Sinod. În acelaşi timp, există instituţii de învăţământ care îşi desfăşoară activitatea doar cu binecuvântarea Bisericii, ele funcţionând, de regulă, în cadrul parohiilor şi fiind şi finanţate de acestea. Este cazul unor instituţii de tip after-school, grădiniţe sau unele şcoli gimnaziale, cum ar fi after-school-ul "Sfântul Haralambie" al parohiei Flămânda din Bucureşti, Grădiniţa "Prikindel", care funcţionează în cadrul parohiei "Sfântul Ilie - Rahova", Grădiniţa de la Biserica Mavrogheni sau Şcoala "Sfinţii Trei Ierarhi" de la Biserica Rusă. Aceste şcoli sunt o insulă de normalitate, în condiţiile în care, în foarte multe unităţi de învăţământ de la noi, elevii se confruntă cu riscul abandonului şcolar, cu riscul consumului de droguri sau cu acest consum excesiv de internet şi efectele care derivă de aici. În grădiniţele şi şcolile patronate sau agreate de Biserica Ortodoxă, procesul educaţional se desfăşoară după coordonate fireşti, moderne dar, în acelaşi timp, sănătoase", explică pr. lect. dr. Vasile Creţu, consilier al Sectorului Învăţământ şi Activităţi cu Tineretul din cadrul Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Şcoala ortodoxă nu urmăreşte competiţia

La Iaşi, Şcoala "Varlaam Mitropolitul", aflată sub patronajul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, propune un parteneriat educaţional între Şcoală, Familie şi Biserică. Totodată, metodele interactive şi moderne de învăţare pun accent, îndeosebi, pe dezvoltarea creativităţii şi inteligenţei emoţionale a copilului, pe dezvoltarea capacităţilor de relaţionare şi comunicare cu cei din jurul lor. De aceea, o componentă deosebită a acestui proiect o reprezintă "Şcoala părinţilor", un program în cadrul căruia se discută şi se oferă soluţii la diferite probleme din viaţa familiei şi a copilului, în prezenţa unor specialişti invitaţi: preoţi, medici, psihologi, psihopedagogi, sociologi etc. "Noi, ca adulţi, suntem produsul primilor nouă-zece ani din viaţă; este perioada în care se formează majoritatea deprinderilor şi a rănilor care vor avea un impact ulterior asupra tuturor relaţiilor noastre interpersonale, din familie, de la serviciu, în societate etc. Problemele noastre în relaţionare vin din această perioadă, iar dacă noi reuşim acum să-l învăţăm pe copil cum să-şi gestioneze propriile probleme, când va fi mare, va şti să aleagă, va avea discernământ", spune Cristina Gheorghe, director executiv al Fundaţiei "Varlaam Mitropolitul".

Programa şcolară a Şcolii respectă Curriculum-ul Naţional pentru clasele I-IV avizat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, însă adaptează conţinuturile astfel încât să le ofere elevilor o perspectivă unitară şi coerentă asupra disciplinelor de studiu, arătându-li-se că ştiinţa, arta şi credinţa nu se contrazic între ele, ci se completează pentru a-L sluji pe Dumnezeu. Metodele interactive şi moderne de învăţare aplicate aici pun accent îndeosebi pe dezvoltarea creativităţii şi inteligenţei emoţionale ale copilului. Astfel, şcolarii nu sunt lansaţi într-o competiţie care să urmărească o ierarhizare cu efecte negative asupra copilului.

Grădiniţa "Buna Vestire"

Grădiniţa "Buna Vestire" este un alt proiect al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, cu titlul "Grădiniţa creştină", inaugurat la 15 septembrie 2006. Grădiniţa, ce beneficiază în prezent de două locaţii, este o unitate de învăţământ cu program prelungit (7:00-19:00), autorizată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, ce îşi propune formarea copiilor de vârstă preşcolară din punct de vedere intelectual, fizic, estetic şi moral-religios, cultivându-le respectul pentru valorile creştin-ortodoxe. "Grădiniţa este, într-un fel, şi rodul parteneriatului "Religia în viaţa preşcolarilor", încheiat între Fundaţia "Solidaritate şi Speranţă" şi grădiniţele "Sf. Nicolae", "Sf. Cuv. Parascheva" şi "Sf. Sava" din Iaşi. Acest parteneriat se desfăşoară din anul 1997 şi constă în susţinerea de activităţi cu conţinut moral-religios de către asistenţi educaţionali cu pregătire teologică din cadrul Fundaţiei. Preşcolarii sunt formaţi din punct de vedere intelectual şi moral-religios, având posibilitatea, cu acordul părinţilor, să participe la sfintele slujbe sau să înveţe rugăciuni. De asemenea, în fiecare săptămână au loc activităţi de limba engleză, dans şi gimnastică aerobică, şah, teatru de păpuşi şi activităţi de pictură pe sticlă, în funcţie de grupele din care fac parte cei aproximativ 120 de preşcolari înscrişi la cursurile noastre", spune Monica Costea, directorul de cumunicare al Fundaţiei "Varlaam Mitropolitul".

Şcoala şi grădiniţa "Sfinţii Martiri Brâncoveni" din Constanţa

La Constanţa, Fundaţia "Sfinţii Martiri Brâncoveni" a iniţiat, în 2005, cu binecuvântarea Arhiepiscopiei Tomisului şi Dobrogei, proiectul unei şcoli cu clasele I-IV şi al unei grădiniţe creştin-ortodoxe. Printre activităţile cuprinse în programa de studiu, care respectă programa şcolară aprobată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, completând-o cu activităţi educative cu specific creştin, se numără cursuri de limba engleză şi germană, cursuri de muzică, de pictură, ateliere de creaţie, lecţii de pian şi chitară, teatru de păpuşi, program after-school şi activităţi extra-curriculare, constând în concursuri, excursii, tabere şi şcoli de vară.

"Intenţia noastră pe termen lung este de a înfiinţa un colegiu naţional ocrotit de Sfinţii Martiri Brâncoveni, care să cuprindă toate nivelurile de învăţământ preuniversitar, de la grădiniţă până la liceu inclusiv, şi de a răspândi cât mai mult acest model de educaţie, dacă este cu putinţă la nivelul întregii ţări", spune pr. prof. Adrian Chiagă, coordonatorul acestui proiect.

Grădiniţa "Sfântul Dimitrie" din Sibiu

Grădiniţa ortodoxă "Sfântul Dimitrie" din Sibiu, patronată de Arhiepiscopia Sibiului şi coordonată de inspectorul de religie Sorin Joantă, s-a deschis în toamna anului trecut, într-o clădire aparţinând Mitropoliei Ardealului.

"Anul acesta am început cu două grupe, o grupă pentru limba română şi una pentru limba germană, deoarece am avut multe solicitări în acest sens", precizează educatoarea coordonatoare Adina Coţofan.

La Grădiniţa "Sf. Mc. Dimitrie" sunt patru educatoare care organizează activităţi didactice cu copiii, două la grupa de limba română şi două la grupa de limba germană. Copiii încep programul de la ora 7:30 şi îl încheie la ora 17:00. "Între 7:30 şi 9:00 avem activităţi liber alese, copiii se joacă în locurile preferate, apoi, la ora 9:00, iau micul dejun, iar de la ora 9:30 mergem din nou la clasă, unde încep activităţile didactice obligatorii, comune cu toată grupa. La ora 11:30 avem, din nou, activităţi mai lejere, dacă este vreme frumoasă ieşim în curte, la spaţiul de joacă. La 12:00 intrăm la masa de amiază, la ora 13:00 copiii vin în clasă, la somn, iar la ora 15:00 se trezesc, iau o mică gustare, apoi avem iar un program mai lejer. Mai facem diverse activităţi, mergem şi la teatru de păpuşi, în parc etc.", precizează Adina Coţofan, care spune că, deşi este doar în primul an de activitate, grădiniţa a primit foarte multe solicitări, care depăşesc în prezent posibilităţile oferite de spaţiul disponibil.

Activităţi şi parteneriate în sprijinul părinţilor

În activităţile grădiniţei, un accent deosebit se pune pe relaţia cu părinţii, pentru care a fost organizat şi un curs special, intitulat "Educaţi aşa". "Părinţii au fost receptivi şi foarte încântaţi de această activitate, s-au arătat dornici de a colabora cu grădiniţa şi de a primi sfaturi din partea unor specialişti în probleme ce ţin de pedagogie şi psihologie. Mediul de acasă este foarte important pentru dezvoltarea copiilor şi, atunci când sunt probleme în comportamentul unui copil, acestea nu se pot rezolva dacă părinţii sunt reticenţi sau refractari la sugestii sau dacă le este greu să recunoască faptul că ar fi o problemă în comportamentul copilului", subliniază educatoarea Adina Coţofan.

Şcoala Socială "Christiana" din Cluj

Şcoala specială "Christiana" face parte din Centrul Social-Misionar "Sfântul Vasile cel Mare", afiliat Asociaţiei Filantropice Medical-Creştine "Christiana", patronată de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului. Misiunea şcolii Christiana este de prevenire a abandonului şcolar şi de recuperare a copiilor aflaţi în acest risc din municipiul Cluj-Napoca. Iniţiat în toamna anului 1996, proiectul acestei şcoli sociale funcţionează ca un program de zi pentru recuperarea copiilor aflaţi în situaţia de abandon şcolar.

Printre obiectivele proiectului se numără recuperarea şcolară şi comportamentală a unui număr de 80 de copii şi tineri cu vârste cuprinse între 13-20 de ani cu intelect normal, care au abandonat şcoala din motive independente de voinţa lor (mediu familial patogen, neglijare parentală, abuz fizic si psihic în mediul familial şi şcolar, situaţie materială precară, decesul părinţilor, familie monoparentală, delincvenţa juvenilă etc.); formarea unor deprinderi profesionale si sociale şi sprijinirea părinţilor în aflarea unui loc de muncă. "Elevilor înscrişi li se oferă meditaţii şcolare, consiliere educaţională şi profesională, ajutor material, activităţi recreative, toate fiind gratuite. Şcoala Christiana are o capacitate de 40 de elevi pentru cei care frecventează la zi acest proiect şi încă 40 de locuri pentru elevi de la frecvenţă redusă. Trei zile pe săptămână, copiii îşi completează pregătirea teoretică în conformitate cu programa şcolară din învăţământul gimnazial, cursurile fiind susţinute de profesori calificaţi, în majoritatea lor voluntari. Copiilor li se mai oferă în mod gratuit rechizite, îmbrăcăminte şi două mese zilnic. În acest an se împlinesc 15 ani de la demararea proiectului", spune coordonatorul Centrului, pr. Claudiu Precup.

Grădiniţa "Sfântul Stelian"

Grădiniţa "Sfântul Stelian" s-a deschis în 2008, sub patronajul Arhiepiscopiei Clujului. Grădiniţa are un efectiv de 50 de copii de vârstă preşcolară şi funcţionează într-un spaţiu modern de învăţare şi de recreaţie, având un personal didactic calificat şi cu experienţă, dobândită în stagii de pregătire în Germania. Grădiniţa oferă posibilitatea micuţilor să înveţe în sistem de program redus sau program prelungit, iar copiii pot beneficia aici de cursuri de pictură sau de limbi străine (engleză şi germană).

Acestea sunt doar o mică parte din numeroasele unităţi de învăţământ creştin-ortodox înfiinţate, în ultimii ani, în România, atât sub forma unor proiecte de alternativă educaţională, cât şi ca programe sociale, ce urmăresc prevenirea abandonului şcolar şi recuperarea copiilor aflaţi în situaţii de risc.

"Mă număr printre cei ce fac un efort pentru a-şi ţine copilul într-o şcoală creştină"

Reacţiile părinţilor, exprimate, într-un mod "nefardat", pe site-urile acestor unităţi de învăţământ sau pe forumurile de discuţii libere, sunt încurajatoare pentru dezvoltarea parteneriatului Şcoală-Familie-Biserică:

"Multe capete luminate au ieşit de pe băncile şcolilor de stat. Cu toate acestea, mă număr şi eu printre cei ce fac un efort pentru a-şi ţine copilul într-o şcoală creştină. Să nu credeţi că, fiind într-o şcoală creştină, copiii noştri sunt scutiţi de ispite sau sunt mai "sfinţi", ci noi, ca părinţi, avem de lucrat la caracterul copiilor noştri, indiferent de şcoala la care învaţă copilul. Totuşi, ceea ce m-a determinat să-mi dau copilul la o astfel de şcoală este, în primul rând, atmosfera care se creează într-un astfel de mediu. Îmi aduc aminte că, atunci când eram eu la şcoală, dimineaţa se intona tricolorul, iar acum copilul meu spune la începutul orelor o rugăciune", spune unul dintre părinţii care a ales o şcoală creştină pentru copilul lui.

"Educaţia într-o astfel de şcoală împărtăşeşte mai mult decât cunoştinţe academice. Ea se îngrijeşte de dezvoltarea echilibrată a întregii persoane - spiritual, intelectual, fizic şi social. Această educaţie caută să educe gânditori, mai degrabă decât persoane care doar să reflecte gândurile altora. Totodată, influenţa familiei este covârşitoare, atunci când vorbim de educaţie. Dacă noi, în familie, respectăm valorile creştine, iar la aceasta se adaugă şi influenţa unei şcoli creştine, mă gândesc că sporim şansele ca aceşti copii să urmeze planul pe care Dumnezeu îl are cu ei. Iar pentru mine, cel puţin, acesta este cel mai important lucru în relaţia cu copiii mei", argumentează, un alt părinte, decizia de a alege o şcoală ortodoxă pentru copilul său.