Parohia ortodoxă românească de la Prima Porta, zona de nord a Romei, este una dintre comunităţile care au fost binecuvântate de Dumnezeu cu posibilitatea de a se ruga într-o biserică proprie, fiind în diaspora. Acest lucru nu s-a întâmplat nici uşor, nici rapid, dar cu truda oamenilor vrednici, conduşi de un părinte inimos, precum şi cu sprijin financiar din partea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, acest lucru a devenit realitate, bucurând sute de persoane în fiecare săptămână.
Lacrimi şi flori pentru Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuților
În sunetul de jale al buciumelor, cortegiul funerar cu sicriul Arhiepiscopului Pimen a pornit spre Mănăstirea Sihăstria Putnei, acolo unde ierarhul a ales să îşi doarmă somnul de veci. Pe sicriul înfăşurat în tricolor a fost aşezată o trăistuţă specifică Bucovinei cu câteva fotografii, după cum a dorit chiar ierarhul. Pe traseu, numeroşi preoţi şi credincioşi au ieşit şi şi-au plecat capul ca pentru o ultimă binecuvântare, aşezând pe caldarâm flori şi lumânări aprinse. Un scurt popas a fost făcut în faţa Mănăstirii Putna, unde, cu aceeaşi dragoste ca întotdeauna, l-a aşteptat stareţul Melchisedec cu obştea. După o scurtă slujbă, cortegiul a pornit spre cel din urmă popas, la Sihăstria Putnei, unde sutele de credincioşi umpluseră deja dealurile din jur. Aici, într-un mormânt smerit, săpat în margine de codru, învăluit în mantia arhierească, sicriul cu trupul Părintelui Bucovinei a fost aşezat în pământ, în aşteptarea învierii. Seara, o parte din membrii Ansamblului „Ciprian Porumbescu” din Suceava au aprins „o candelă de lumină veșnică din muzica nemuritoarei Balade a lui Ciprian Porumbescu, spre împlinirea dorinței Înaltpreasfințitului Pimen”, după cum au mărturisit aceştia pe pagina de Facebook a ansamblului. Aceeași muzică înduioșătoare a răsunat și în văzduhul Sihăstriei Putnei, întocmai după voia ierarhului.