Lucrări importante la Biserica „Sfântul Nicolae” din Şchei

Monumentala biserică din Şcheii Braşovului, închinată Sfântului Ierarh Nicolae, se află din acest an în plin proces de restaurare. Printr-un proiect cofinanţat de Uniunea Europeană, măreaţa Catedrală a Ţării Bârsei este restaurată şi pusă în valoare ca un lăcaş emblematic pentru patrimoniul cultural şi spiritual românesc din Transilvania şi întreaga ţară.

Proiectul cu finanţare din fonduri europene are ca principal obiectiv restaurarea, conservarea şi promovarea Bisericii „Sfântul Nicolae” din Şcheii Braşovului, cu paraclisele alipite, cu hramurile „Buna Vestire” şi „Înălţarea Domnului”, două lăcaşuri de cult de o rară frumuseţe şi de o valoare inestimabilă. Simbol al Ortodoxiei transilvănene, un obiectiv turistic de căpătâi în Braşov, Biserica „Sfântul Nicolae” îşi regăseşte după aceste ample lucrări de restaurare frumuseţea de odinioară prin care a devenit un etalon al credinţei, spiritualităţii şi istoriei neamului românesc din Ardeal. Încă din vara acestui an au început lucrările, astfel încât cei care ajung în această perioadă în Şcheii Braşovului observă deja schelele ridicate şi şantierul organizat în lăcaş. „Lucrările au început în luna august şi vor dura trei ani, cu posibilitate de prelungire de jumătate de an. Am obţinut finanţare din fonduri europene, valoarea totală a proiectului fiind de 5 milioane de euro. Proiectul presupune restaurarea totală a lăcaşului de cult şi a celor două paraclise”, ne spune parohul bisericii şi protopopul Braşovului, părintele Dănuţ-Gheorghe Benga.

Preotul paroh ne prezintă stadiul lucrărilor de restaurare la cele două paraclise şi în Sfântul Altar, unde pictura este în curs de curăţare şi restaurare, urmând absidele şi nava. În paraclisul de nord, cu hramul Bunei Vestiri, restaurarea picturii şi celelalte lucrări sunt avansate. Aici ne prezintă pictura de secol XVIII, de o rară frumuseţe, cu scene unice, cum ar fi reprezentarea scenografică a unor capitole din cartea Apocalipsei. Am intrat apoi în paraclisul de sus, cu hramul Înălţării Domnului, unde se păstrează pictura din acelaşi secol. Vizita ghidată de părintele protopop continuă cu paraclisul din turnul bisericii, unde există alte mărturii istorice despre legătura românilor ardeleni cu fraţii lor de neam.

Ctitorii ale domnitorilor munteni şi moldoveni

Părintele Dănuţ-Gheorghe Benga ne prezintă şi un istoric al acestui măreţ monument al Ortodoxiei ardelene: „Biserica este făcută în cinci etape. Sub ea există fundaţii ale unor biserici mai vechi. Există o teorie că prima biserică ar fi fost ridicată undeva în mijlocul actualei biserici, dar în urma săpăturilor arheologice din perioada 1969-1972 şi din februarie 1975 s-a descoperit că acest lăcaş era mai în faţă. Prima biserică era aproape pătrată, de patru pe cinci metri, s-au găsit fundaţia de piatră şi un altar micuţ aşezat pe piatră, iar cel mai probabil lăcaşul era din lemn. Nu este datată, dar eu bănuiesc că era de pe vremea domnitorului Radu Negru, care a oferit un teren comunităţii de saşi pentru ca autorităţile să le dea voie şcheienilor să aibă biserica lor. În bula papală de la 1395, a papei Bonifaciu al V-lea, se menţionează existenţa unor schismatici, infideli, care aveau biserica lor unde se închinau lui Dumnezeu. De aici se înţelege că exista un lăcaş de închinare în Şchei. Următoarea biserică o împrejmuieşte pe aceasta: era de cinci metri pe şapte metri, avea absida mai mare, cu raza de doi metri, materialul de construcţie era mai evoluat, adică lut cu var stins şi pietre aşezate. În 1519 s-a ridicat a treia biserică, cea ctitorită de Sfântul Domnitor Neagoe Basarab şi există hrisovul prin care şcheienii îi cereau ajutor. Domnitorul a murit în 1521 şi a rămas neterminată, dar mai apoi domnitorul Petru Cercel avea să continue ctitoria cu extinderea bisericii spre vest, partea aceasta de interior, pronaosul şi parte din naos, şi avea să ridice ieşirea din­spre nord în perioada 1583-1585. Domnitorul Aron Vodă a ridicat zidurile exterioare, turnul mare şi un paraclis, după cum spune hrisovul, şi nu putea fi altul decât cel de sus, din turn, care avea o ascunzătoare păstrată şi acum. Cred că se temea de uzurparea tronului şi voia să-şi trimită familia aici. Era numită «camera domniţelor» şi se vede locul unde a fost o sobă. Probabil venea şi preotul aici pentru că este pictată, dar nu are altar. La 1692 s-au făcut contraforţii ca să ţină turnul, iar mai târziu, în perioada 1733-1735, s-a construit paraclisul de nord, pentru ca în perioada 1750-1752 să se construiască paraclisul de sud. În hrisovul domnitorului Aron Vodă se spune că a înfrumuseţat biserica la interior şi la exterior, de unde se înţelege că el a pictat-o la interior şi la exterior şi se văd în unele locuri mărturii că a existat o pictură de la acea vreme. În perioada 1939-1946 s-au făcut lucrări şi atunci s-a dat tencuiala jos, s-a coborât nivelul bolţii şi lăcaşul a fost pictat de Costin Petrescu. Săpăturile arheologice din perioada 1969-1975 au descoperit 45 de morminte, unele pietre sunt păstrate şi mă gândesc să facem un lapidar. Au fost morminte de familii domneşti şi preoţi”, ne-a mai spus preotul paroh Dănuţ-Gheorghe Benga.

Parteneriat cu Primăria Braşov

Iniţierea unui proiect amplu de restaurare a Bisericii „Sfântul Nicolae” şi a celor două paraclise lipite de lăcaş a avut loc în anul 2021. Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, preotul Valentin Moşoiu a primit misiunea de a sluji aici şi a începe un proiect de restaurare, având experienţa implementării unui proiect cu fonduri europene pentru restaurarea Bisericii „Sfânta Parascheva” din Sohodol, judeţul Braşov.

Părintele Valentin Moşoiu ne-a prezentat în detaliu demersurile făcute încă din 2021 pentru a iniţia şi derula proiectul din Şcheii Braşovului. „La Sohodol am reuşit să accesăm fonduri europene pentru un proiect de restaurare a bisericii monument istoric de acolo prin Agenţia de Finanţare a Investiţiilor Rurale. Aici, nemafiind posibilitatea pe acea măsură, a trebuit să ne luptăm puţin să găsim o axă de finanţare, dar ne-am concentrat mai întâi pe proiectul tehnic. Am început cu un proiect tehnic care s-a finalizat, bineînţeles, cu avizele de la Ministerul Culturii, apoi la începutul anului 2024 am reuşit să contractăm o firmă de consultanţă foarte bună, care ne-a îndrumat foarte bine pentru că am reuşit să identificăm această axă de finanţare. Trebuia găsită o soluţie pentru a obţine finanţare prin Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru, iar domnul director Simion Creţu, un om deosebit, care a fost pentru mine pe partea aceasta de proiect ca un tată, mi-a spus că putem să identificăm o sursă de finanţare foarte bună pentru Biserica «Sfântul Nicolae», doar cu condiţia să reuşim să facem un parteneriat cu Primăria Braşov. Am reuşit să introducem în 2024 Parohia «Sfântul ­Nicolae» în strategia municipiului Braşov, ca program de dezvoltare, de investiţii şi, după ce s-a aprobat lucrul acesta, noi am definitivat proiectul şi pe partea financiară, şi pe partea tehnică, am luat toate avizele, am luat şi autorizaţia şi am făcut achiziţiile pentru constructor. Noi de fapt am avut proiectare cu execuţie, ca să fie toate lucrurile foarte clare, foarte bine determinate, să avem coerenţă. Am avut şi experienţa de la Sohodol, unde am avut un proiectant şi, după şapte ani, când am găsit finanţarea, lucrurile nu au mai corespuns şi a trebuit să facem ajustări, să renunţăm, să completăm. Acum consultanţii ne-au îndrumat pentru ca proiectul să meargă foarte bine ­înainte. În decembrie 2024, Primăria Braşov avea nevoie de un proiect care să fie finalizat şi să înceapă cererea de finanţare. Proiectul nostru era singurul pe partea de restaurare, care era deja avansat. La sfârşitul anului trecut am semnat parteneriatul dintre parohie şi primărie. A fost de bun augur, pentru că domnul primar a apreciat foarte mult proiectul şi ne-a spus să facem cât de repede se poate, ca în câteva zile să depunem cererea de finanţare. Am depus cererea pe 6 februarie 2025, după care în 16 iulie deja am semnat contractul de finanţare. La 1 august, cu binecuvântarea Înalt­preasfinţitului Părinte Mitropolit Laurenţiu, am făcut ordinul de începere a lucrărilor”, ne-a spus preotul Valentin Moşoiu.

Restaurare şi înfrumuseţare

Odată semnat contractul de finanţare, lăcaşul de cult a început să fie pregătit pentru lucrările aflate acum în plină desfăşurare. „Am început cu organizarea de şantier, după care ne-am ocupat de exterior, unde s-a ridicat schela pentru consolidarea picturilor, pentru intervenţiile de urgenţă la exterior. Pictura de la exterior era foarte degradată, au şi căzut părţi din ea, iar în momentul în care s-ar fi apucat de tencuieli sau de lucrările la acoperiş, prin vibraţii ar fi putut să cadă. Au intervenit de urgenţă, au consolidat stratul de pictură pe perete, au intervenit la culoare şi a ieşit foarte, foarte bine, după care s-au ridicat schelele pentru partea de acoperiş. În interior s-a lucrat la Altar, absida de sud a început să se cureţe, urmează absida de nord şi avem paraclisul de nord, care e în proporţie de 80% curăţat, şi au început şi integrările cromatice. Pictura navei centrale este făcută de Costin Petrescu la 1946, iar în perioada 1998-2000 s-a intervenit şi s-a făcut o curăţare. Se pare că avem repictări destul de multe, de exemplu tot ce înseamnă fond. Acum s-a făcut o integrare armonioasă. Este o muncă enormă. Pe scene nu s-a intervenit, doar peste partea de fond. Se va curăţa şi pictura de pe absida de sud, iar tot ce este din lemn în biserică este în proiect de restaurare. Proiectul iniţial era în valoare de 10 milioane de euro, dar măsura de finanţare 2021-2027 nu mai permite decât finanţări până la 5 milioane de euro şi atunci ne-am restrâns. La exterior, pe lângă picturile care trebuie să rămână, se retencuieşte, pentru că au fost intervenţii în ultimii 30 de ani destul de brute, cu ciment, s-au pus mortare nepotrivite, s-a mai exfoliat. La acoperişul de pe navă, care în principiu este bun, sunt intervenţii locale pe care trebuie să le facem. Paraclisul de nord are tablă de plumb şi se va schimba tot, pe paraclisul de sud avem tablă de zinc - o schimbăm şi punem cupru, ca pe turle. Aleile sunt în proiect pentru a fi refăcute şi au fost trecute în proiect 10 locuri de parcare pentru persoane cu dizabilităţi şi staţii de încărcare pentru maşinile electrice. Se vor reface total instalaţia electrică şi cea termică, se vor monta senzori de avertizare la incendiu, la fum şi alte sisteme de siguranţă pentru ca biserica, după ce va fi restaurată, să fie şi avizată de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă”, ne-a mai spus pr. Valentin Moşoiu.

Lucrările de restaurare nu afectează programul liturgic, iar comunitatea parohială este unită în duh de rugăciune şi sprijină finalizarea acestui amplu proiect prin care Biserica „Sfântul Nicolae” din Şcheii Braşovului îşi va recăpăta strălucirea de altădată.