„Nu putem să cinstim pe Fiul şi să uităm pe Maica Sa“

Mănăstirea Snagov din judeţul Ilfov a aniversat ieri 600 de ani de atestare documentară. Printre invitaţii de marcă ai mănăstirii s-a numărat şi Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a oficiat slujba Sfintei Liturghii, cu ocazia hramului mănăstirii, „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului“. Biserica a fost plină de credincioşi din toate colţurile ţării. Prin decizie patriarhală, mănăstirea a primit încă doi sfinţi ocrotitori: Sfântul Neagoe Basarab şi Sfântul Antim Ivireanul. La final, s-au oferit mai multe diplome de vrednicie.

Încă de dimineaţă, zeci de credincioşi aşteptau barca pe malul Lacului Snagov pentru a traversa apa şi pentru a ajunge să se închine în vechea ctitorie a Sfântului Neagoe Basarab, de pe ostrovul din mijlocul lacului. Doar o lungime de lac stătea între ei şi întâlnirea cu cea mai bătrână mănăstire din Muntenia. Mănăstirea Snagov îi aştepta cu aceleaşi ziduri masive din timpul voievodului isihast şi cu o pictură la fel de nouă, ca atunci când a fost sfinţită. Încă se mai lucrează la refacerea picturii, dar Părintele Patriarh speră ca până anul viitor să se finalizeze. Frescele reprezentate pe zidul gros al catapetesmei, străpuns pentru a face loc uşilor diaconeşti şi împărăteşti, dau o strălucire deosebită acesteia.

Biserica a fost plină de credincioşi din toate colţurile ţării. Dar poate mai mult decât în alte biserici, oamenii simpli erau amestecaţi cu personalităţi culturale sau ai vieţii politice, cu cei bogăţi material şi spiritual.

Nu mai era nici o diferenţă între pelerinii plecaţi în urmă cu 24 de ore de acasă pentru a se închina în cel mai vechi altar muntean şi între pelerinii care veniseră cu şalupa parcată în pontonul din faţa casei proprii. Dar Maica Domnului şi Sfinţii Antim Ivireanul şi Neagoe Basarab, rugătorii şi ocrotitorii mănăstirii, au încălzit inimile tuturor, făcându-i să uite de frigul care venea din toate părţile. Rugăciuni s-au înălţat cu aceeaşi intensitate din toate cugetele.

Maica Domnului - modelul de ascultare a cuvântului lui Dumnezeu

Preafericitul Părinte Daniel a vorbit şi pe înţelesul celor cu doar câteva clase, dar şi pe înţelesul celor cu câteva clase superioare, fie în înţelepciune şi cunoaştere, fie în bogăţii materiale. În introducere a explicat înţelesurile duhovniceşti ale Sfintei Evanghelii citite ieri, precizând, în primul rând, că sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică are Evanghelie comună cu celelalte, deşi este vorba de un eveniment diferit din viaţa Maicii Domnului. „Biserica a rânduit ca această Evanghelie să se citească la toate sărbătorile Maicii Domnului pentru că Maria, sora Martei, are o asemănare cu Maica Domnului, şi anume - ea ascultă cuvântul lui Dumnezeu. Această Marie ne învaţă că ascultarea cuvântului lui Dumnezeu este cea dintâi, cea mai importantă activitate a omului“, a spus Patriarhul.

Mântuitorul a lăsat pe cele două surori să îşi manifeste preţuirea faţă de El în mod diferit. Marta se silea să arate ospitalitatea, bunătatea, printr-o primire frumoasă, sărbătorească, iar Maria îşi manifesta preţuirea faţă de El ascultându-L. „Mântuitorul nu a fost de acord cu grija prea mare doar pentru hrana trupească. Şi atunci, într-un fel de dojană duhovnicească, i-a spus: «Te îngrijeşti de multe, dar un singur lucru îţi este de folos». Ce anume este unicul necesar? Este tocmai legătura omului cu Dumnezeu. Lucrările pe care le facem de ordin material înseamnă acumulare de bunuri în jurul nostru, pe când relaţia cu Dumnezeu în rugăciune şi ascultarea cuvântului Lui înseamnă acumularea de valori netrecătoare în sufletul nostru“, a subliniat PF Patriarh Daniel.

„Toată cinstirea ei vine din calitatea de Maică a lui Hristos“

Evanghelia aceasta, a continuat Preafericirea Sa, se citeşte de fiecare dată la sărbătorile Maicii Domnului, pentru că Maica Domnului este icoana, modelul de ascultare a cuvântului lui Dumnezeu: „Atât de mult a ascultat ea de Dumnezeu încât s-a dăruit totalmente Lui şi s-a învrednicit să se facă sălaş a lui Dumnezeu-Cuvântul, ca din ea, Cel Necuprins, Cel Veşnic, să ia trup, să Se facă cuprins în pântecele ei. Maica Domnului este Maria prin excelenţă.

La nunta din Cana Galileii spune: «Faceţi tot ceea ce vă va spune El». Aceasta este predica ei. Nu este predică paralelă, nici concurentă cu a lui Hristos. Şi ea Îl predică pe Hristos. Deci Maica Domnului ascultă Cuvântul lui Dumnezeu şi-L arată lumii, Îl întrupează“.

De asemenea, după cum a arătat Patriarhul Bisericii noastre, această Evanghelie se mai citeşte şi pentru a arăta cinstirea Maicii Domnului de către popor. „Mai întâi au cinstit-o îngerii şi apoi oamenii. Dar în Evanghelia de astăzi s-a adăugat un fragment luat din alt context. Textul spune că o femeie din popor a ridicat glasul şi a spus: «Fericit este pântecele care te-a purtat şi sânii care te-au alăptat». În mod voit, Biserica a luat un text din altă parte şi l-a pus în contextul vizitei Mântuitorului Iisus Hristos în casa Martei şi a Mariei din Betania, pentru a ne arăta că o femeie din popor, al cărui nume nu este menţionat, pentru ca să nu se creadă că este un caz singular, reprezintă pe tot poporul credincios. Femeia aceasta ne-a învăţat că nu putem să cinstim pe Fiul şi să uităm pe Maica Sa, şi nu putem să-L ascultăm pe El fără să o fericim pe ea. De aceea, Biserica Ortodoxă nu poate să aducă un cult de adorare faţă de Hristos-Dumnezeu, fără să aducă unul de venerare, de supracinstire a Maicii Domnului. Toată cinstirea ei vine din calitatea de Maică a lui Hristos“, a explicat Întâistătătorul BOR, precizând că sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului a apărut în cult în secolul al VIII-lea, pentru că s-a simţit nevoia unei asemenea sărbători, deoarece, începând cu secolul al V-lea, în Apus, şi al VI-lea, în Răsărit, s-a răspândit practica Postului Naşterii Domnului. „Şi ca atare, Biserica a hotărât ca în ziua a 6-a de la începutul acestui post să fie o sărbătoare a Maicii Domnului. Maica Domnului intră în Templul din Ierusalim pentru că va deveni Biserică vie sau templu viu a lui Dumnezeu-Cuvântul. Pornind de la această semnificaţie a sărbătorii, Biserica ne îndeamnă să ne pregătim pentru Crăciun, ca în sufletul nostru să se nască duhovniceşte, prin lucrarea Duhului Sfânt, prin credinţă, spovedanie, împărtăşire, Hristos-Domnul“, a arătat Patriarhul Daniel.

Două noi hramuri şi diplome de vrednicie

Omagierea celor 600 de ani de atestare documentară s-a făcut la sfârşitul Sfintei Liturghii. În primul rând, Preafericitul Daniel a vorbit despre istoria sfântului lăcaş care începe undeva în vremea lui Vladislav I (1364-1379), dar a fost atestată documentar abia în 1408, într-un hrisov al lui Mircea cel Bătrân. Refăcută între anii 1517-1521 de către Sfântul Neagoe Basarab, care îi dă forma actuală, ajunge închisoare în timpul lui Vlad Ţepeş, al cărui trup este înmormânt sub o lespede aflată exact sub policandrul bisericii. Pe lângă Sfântul Neagoe Basarab, de această mănăstire se leagă şi numele Sfântului Antim Ivireanul, care, în timp ce era egumen al mănăstirii în vremea lui Constantin Brâncoveanu - la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea -, a tipărit nu mai puţin de 15 cărţi, a mai spus Preafericirea Sa.

De aceea, s-a hotărât instituirea altor două hramuri în cinstea celor doi binefăcători ai Mănăstirii Snagov, Sfântul Neagoe Basarab şi Sfântul Antim Ivireanul, pe lângă cel închinat Maicii Domnului. Tot cu această ocazie au fost înmânate mai multe diplome de vrednicie „pentru înmulţirea talanţilor primiţi“, cum spune textul diplomelor.

Printre cei premiaţi amintim pe părintele stareţ al mănăstirii, ieromonahul Varahiil Bănăţanu, primarul Snagovului, Apostol Muşat, Sorin Roşca Stănescu, Horia Ionescu, Octavian Morariu, preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Ioan Bojoranul, directorul aceleiaşi instuţii, Ortansa Ionescu, şi alţii.

De asemenea, Adrian Lemeni, consilierul personal al premierului Călin Popescu-Tăriceanu, a citit un mesaj din partea acestuia, privind însemnătatea evenimentului.

În încheierea momentului festiv, părintele stareţ Varahiil a înmânat Preafericitului Daniel o medalie din partea Mănăstirii Snagov, lucrată la vistieria Statului. Tot cu această ocazie au fost lansate o minimonografie şi un pliant cu istoricul mănăstirii.