Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Reportaj Ouăle de Paşte nu se vopsesc niciodată în Vinerea Mare

Ouăle de Paşte nu se vopsesc niciodată în Vinerea Mare

Un articol de: Oana Rusu - 23 Apr, 2008

În fiecare an, în preajma sărbătorilor pascale, se desfăşoară, la Iaşi, având ca organizator Muzeul Etnografic al Moldovei, o manifestare dedicată meşteşugului încondeiereii ouălor. La această manifestare interactivă participă sute de oameni, mai ales copii, dornici să înveţe de la meşterii populari tainele încondeierii ouălor. Anul acesta, demonstraţiile meşterilor populari au avut loc în aer liber, pe strada Lăpuşneanu, din Iaşi, stârnind cu atât mai mult curiozitatea trecătorilor.

Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Maţional „Moldova“ Iaşi a organizat, zilele trecute, în Sâmbăta lui Lazăr şi Duminica Floriilor, pe renumita stradă Lăpuşneanu, cea de-a opta ediţie a Expoziţiei interactive de ouă încondeiate.

„La această manifestare au fost invitaţi renumiţi meşteri populari din nordul Moldovei, iar ineditul ediţiei din acest an a fost faptul că acţiunea s-a desfăşurat în aer liber, în spaţiu public. Astfel, în afară de cei care au venit special la această manifestare, trecătorii au fost foarte interesaţi de acţiunea noastră“, a spus Ovidiu Focşa, muzeograf la Muzeul Etnografic al Moldovei.

Acţiunea s-a bucurat de sprijinul Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi şi a Bibliotecii Judeţene „Gheorghe Asachi“, astfel că foarte multe grupuri de copii, începând cu preşcolari şi încheind cu liceeni, au participat şi s-au implicat activ în încondeierea ouălor.

Meşteri de renume au explicat şi au arătat copiilor care sunt procedurile de încondeiere şi de vopsire. Copiii au fost foarte impresionaţi şi s-au arătat dornici de a perfecţiona meşteşugul în cadrul unor ateliere. De menţionat este faptul că la ediţia din acest an a participat şi un grup de copii de la Grupul Şcolar „Vasile Pavelcu“, unde sunt şcolarizaţi elevii cu deficienţe de auz şi de vorbire.

„Un alt aspect inedit al manifestării din acest an a fost acela că meşterii populari au venit însoţiţi de proprii copii, demonstrând astfel continuitatea de care se bucură acest meşteşug în rândul comunităţilor tradiţionale. De-a lungul timpului, s-a demonstrat că meşteşugurile tradiţionale s-au păstrat cel mai bine în cadrul familiei. Un astfel de exemplu este Aurelia Ciuvercă, care a venit însoţită de fiica ei, Mihaela, iar Vasilena Darie a venit şi ea însoţită de fiica sa, Iasinovschi Gherghina“, a mai spus Focşa.

„Este prima dată când am văzut aşa ceva“

Printre copiii prezenţi la expoziţia interactivă de încondeiere a ouălor s-au aflat şi elevii cu deficienţe de la Grupul Şcolar „Vasile Pavelcu“. „Mi-a placut foarte mult aici, mi-au plăcut ouăle, mi-a plăcut pictura. Este prima dată când am văzut aşa ceva“, a spus Bianca, de 10 ani.

Mihaela Muşat, profesoara coordonatoare a grupului de copii de la Grupul Şcolar „Vasile Pavelcu“, a precizat că această acţiune a avut un impact foarte puternic asupra copiilor care nu mai văzuseră cum se încondeiază ouăle: „Încondeierea ouălor cu ceară era ceva necunoscut pentru ei. Bogdan, de exemplu, unul dintre copii, a avut răbdare şi a pictat un ou nemaipomenit, pe care a scris chiar şi o dedicaţie «Paşte fericit!», iar un alt băieţel foarte talentat la desen a venit de acasă cu patru ouă pentru a le desena. Toţi copiii au fost foarte interesaţi, au urmărit toţi paşii“.

Meşteriţa de 16 ani

Aplicaţiile demonstrative de încondeiere a ouălor au fost susţinute de către meşterii prezenţi, cea mai mare parte a lor fiind din nordul Moldovei.

Una dintre cele mai tinere meşteriţe în încondeierea ouălor este Mihaela Ciuvercă, care, la cei 16 ani ai săi, este foarte pasionată de această activitate pe care doreşte să o practice şi în viitor. Ea a avut răbdare să explice copiilor cu deficienţe de auz care este tehnica utilizată de ea. „Sunt din comuna Vatra Moldoviţei, satul Paltinu. Am 16 ani şi încondeiez ouă de la vârsta de patru ani. Am învăţat acest meşteşug de la bunicii mei care, la rândul lor, au învăţat de la străbunici. La Paltinu, în această perioadă, lumea se pregăteşte pentru sărbătorea Paştelui, iar încondeierea ouălor are loc, cel mai adesea, în această perioadă. Acum se pregătesc în special ouăle roşii, care ne trimit cu gândul la sângele Domnului“, a spus Mihaela.

Ouăle încondeiate „se pregătesc în mai multe etape, mai întâi se face modelul cu ceară, folosindu-se în acest scop chişiţa. Modelele cu ceară se fac mai întâi pe alb, apoi se introduc ouăle într-o baie de culoare galbenă care se face din coji de ceapă. Apoi, se foloseşte vopseaua roşie, se fac iar modele cu chişiţa, iar la sfârşit, se introduce în vopseaua neagră. Toate modelele pe care le facem noi la Paltinu sunt tradiţionale: coarnele berbecului, frunze de stejar, crucea păştii şi alte modele. Mi-aş dori foarte mult să merg mai departe, mai ales că îmi place foarte mult să lucrez cu copiii, am văzut că au fost foarte curioşi, foarte receptivi. Până acum, nu am lucrat cu copii care au deficienţe de auz, dar m-am înţeles foarte bine cu ei“, a mai spus Mihaela Ciuvercă.

În mod tradiţional, culorile folosite la vopsire sunt naturale

Muzeograful Ovidiu Focşa le-a vorbit copiilor despre oul pascal care are o serie de semnificaţii majore, amplificate atunci când simbolului ca atare i se asociază culoarea, de obicei roşu. În tradiţia populară se acordă o mare atenţie alegerii ouălor de Paşte. Ziua în care se aleg este miercurea din a patra săptămână de post, care se mai numeşte şi „miercurea Păresimilor“.

Vopsitul ouălor de Paşte se realizează de obicei în joia sau sâmbăta din săptămâna de dinaintea Paştelui, niciodată în Vinerea Mare. În prima zi de Paşte, oul se ciocneşte numai cap în cap (vârfurile ascuţite), această operaţie fiind făcută prima dată de bărbat, care este capul familiei.

În mod obişnuit, ouăle se vopsesc într-o singură culoare, roşul, dar se folosesc şi alte culori, fiecare cu semnificaţia specifică. Ouăle monocrome (roşii) mai sunt numite în Bucovina merişoare, iar cele monocrome cu ornamente sunt numite încondeiate. Ouăle policrome cu ornamentaţie sunt numite muncite sau necăjite. Alte denumiri care se mai întălnesc în special în nordul Moldovei sunt închistrite sau împistrite. Între timp, au mai apărut şi ouăle cu ornament în relief din ceară sau cu aplicaţii de mărgele, dar acestea sunt „mai moderne“, remarcă Ovidiu Focşa.

În mod tradiţional, culorile folosite la vopsire sunt naturale. Roşu se obţine din flori de sovârf, galbenul din coji de ceapă sau frunze de mesteacăn, iar verdele se obţine din frunze de nuc. Principalul instrument cu care se ornamentează ouăle este chişiţa.

Printre simbolurile folosite, cel mai frecvent este cel al crucii. Soarele, luna sau steaua ciobanului apar şi ele, dar stilizate.

Un motiv foarte des întălnit este „calea rătăcită“, care apărea pe ouăle care se dădeau de pomană persoanelor care mureau în condiţii primejdioase, departe de casă. Dintre motivele vegetale sunt întâlnite frunza de arţar, de brad, de salcâm, florile de stejar.