La 28 octombrie, Biserica noastră îl prăznuieşte pe Sfântul Ierarh Iachint de Vicina, mitropolitul Ţării Româneşti, care a fost canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la data de 8 iulie 2008. Trei ani mai târziu, la 28 octombrie 2011, Înalt Preasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, punea piatra de temelie noii biserici din incinta Mănăstirii Dervent, care va deveni primul aşezământ din ţară închinat acestui sfânt. Credincioşii care vor veni să se roage aici vor cuprinde cu privirile lor în acelaşi timp biserica şi cerul, acest Tot ce va forma o adevărată acropolă creştin-ortodoxă a Dobrogei.
Vizitând şi revizitând Mănăstirea Dervent din Arhiepiscopia Tomisului, ai putea crede că ai aflat totul despre ea. Că prin sfinţenia ei, prin frumuseţea locului, prin istoria ei, legată mai ales de misiunea Apostolului Andrei în zonă, prin minunile ce se petrec în preajma "crucilor de leac" sau la icoana Maicii Domnului, prin izvorul Sfântului Andrei, pelerinul se întăreşte în credinţă.
Dar Mănăstirea Dervent se întregeşte, pe an ce trece, asumându-şi din ce în ce mai pregnant şi rolul de focar de cultură creştină, desăvârşindu-se astfel pe sine ca loc al credinţei. Ca spaţiu al devenirii.
"Păstorul legiuit a toată Ungrovlahia"
În acest loc, voia Domnului a fost să se adauge încă o piatră. Încă o temelie a Ortodoxiei noastre: biserica închinată Sfântului Ierarh Iachint de Vicina, mitropolitul Ţării Româneşti. Cel ce-şi începea păstorirea prin anii 1349-1350, la vreme de mare criză politică şi economică, fiindcă cetatea Vicina, important centru de pe cursul Dunării, dependent de Imperiul Bizantin, în care fiinţa o mitropolie încă de pe la începutul secolului al XIII-lea, rămânea fără această protecţie în faţa hoardelor turceşti care călcau Europa.
Pe la 1359, Iachint, acest "păstor legiuit a toată Ungrovlahia cu rangul de mitropolit preacinstit (hipertymos) spre binecuvântarea şi îndreptarea duhovnicească a domnitorului (Nicolae Alexandru Basarab - n.n.) copiilor lui şi a întregii sale familii", cum era numit în actele Patriarhiei de Constantinopol, se afla în Ţara Românească, la curtea voievodului, asigurând slujirea religioasă a populaţiei autohtone nord-dunărene, ferind-o de atragerea ei spre credinţe eterodoxe, ca aceea a cumanilor ori cea catolică.
Importanţa acestui sfânt este precizată astfel de acad. prof. dr. Emilian Popescu, în documentul ce cuprinde argumentele canonizării: "Consider că Iachint a avut un rol hotărâtor în orientarea religioasă spre Constantinopol a domnitorului Nicolae Alexandru Basarab, iar legământul făcut în scris şi cu jurământ faţă de patriarh, Sfântul Sinod şi împăratul bizantin şi apoi respectat, a aşezat pentru vecie creştinismul românesc în vatra Bisericii Ortodoxe a Răsăritului. Mitropolia nou-înfiinţată a contribuit la unificarea şi centralizarea statului din punct de vedere bisericesc, dar şi politic, constituind un fel de proclamare a independenţei politice faţă de Ungaria catolică".
Când totul este voia Domnului
Ideea închinării noii biserici ce se construieşte la Dervent acestui sfânt ne este astfel relatată de părintele arhimandrit Andrei, stareţul mănăstirii: "Ridicarea noii biserici de la Dervent vine dintr-o necesitate, deoarece lăcaşul actual dispune de un spaţiu foarte mic raportat la numărul mare de credincioşi care vin la noi.
Am început să lucrăm la proiectul bisericii în 2008, fără să avem un hram stabilit de la început. Noi ne gândeam să-i punem hramul "Izvorul Tămăduirii", pentru că este ziua în care vin cei mai mulţi pelerini. Arhitecţii Dan Corneliu, în vârstă de 89 ani, Monica Toma, George Oprea şi echipa dânşilor au spus că hramul trebuie să aibă legătură cu ceva specific Dobrogei.
În momentul în care ne apropiam de sfinţirea locului pentru biserică, Înalt Preasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul nostru, a propus să-i punem hramul "Sfântul Iachint de Vicina". Deci, noi începuserăm să lucrăm la proiect în 2008, exact în perioada în care se derulau toate cele necesare pentru canonizarea mitropolitului. Aceasta a fost voia Domnului!"
Ca o acropolă ortodoxă a Dobrogei
În pelerinajul pe care l-am făcut la Dervent la începutul acestei luni, am vizitat şantierul acestui simbol al continuităţii ortodoxe în Dobrogea, în care se va intra prin atrium, ce va include o cruce tămăduitoare şi mormântul părintelui arhimandrit Elefterie, ctitorul mănăstirii. Parterul va reda stilizat compartimentarea bazilicilor de la Adamclisi, biserica cuprinzând pe lângă spaţiul liturgic, la demisol, un perimetru multifuncţional care va găzdui expoziţii de artă creştină, conferinţe, întâlniri cu mari duhovnici şi cărturari, şi unde vor fi proiectate filme documentare despre istoria spaţiului creştin dobrogean, mai ales pentru tineri.
Între zidurile mănăstirii se va deschide şi un muzeu al satului dobrogean, în care vor fi conservate două case, una râmniceană, din centrul Dobrogei, iar cealaltă din zona Oltinei, cu tot inventarul casnic, mobilierul şi uneltele gospodăreşti specifice, "ca răspuns şi nevoie de conservare a unei culturi tradiţionale, distrusă inconştient", după cum ne precizează părintele stareţ.
În rest, vorbesc de la sine despre Derventul în devenire imaginile pe care vi le propunem.
