12.000 de români au acces la terapia fără interferon

Potrivit managerului Institutului de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Bucureşti, prof. univ. dr. Adrian Streinu Cercel, numărul pacienţilor care au acces la terapia fără interferon a crescut de la 6.000 în 2016 la peste 12.000 în 2017. Însă, pe cât de importantă este terapia, pe atât de necesară este depistarea precoce a bolii, pentru a putea fi evitate complicațiile.

Cu prilejul lansării campaniei de testare stradală pentru depistarea hepatitei C, prof. univ. dr. Adrian Streinu Cercel a declarat că, în condiţiile în care există aceste scheme de tratament ce vindecă infecţia cu virus hepatitic C, până la introducerea de către Ministerul Sănătăţii (MS) a programelor naţionale de screening, este important să se realizeze, în continuare, testarea gratuită stradală în vederea depistării precoce a infecţiei.

Streinu Cercel a apreciat că în România s-au făcut „progrese extraordinare” în ceea ce priveşte terapia hepatitei C. „Rezultatele pe care le-am avut în anul 2016 cu privire la aceste scheme de tratament au fost deosebite, în sensul că peste 5.700 de oameni s-au vindecat în proporţie de 99,32%”.

Programul naţional de terapie în cazul hepatitei C, ce se derulează prin CNAS, cuprinde, în prezent, 12.000 de pacienţi, dintre care 10.000 sunt cu boală avansată şi medie, iar 2.000 sunt diagnosticați cu ciroză decompensată, o urgenţă din punct de vedere terapeutic.

„Ministerul Sănătăţii a cerut să finanţeze cinci programe de screening, între care unul este pentru infecţiile cu virusuri hepatitice. Aceste programe de screening sunt în momentul de faţă în faza de aplicare şi probabil că din 2018 le vom vedea active la nivel naţional, cu fonduri europene”, a explicat managerul Institutului „Matei Balș”.
La fel ca și în restul țărilor europene, dar și din întreaga lume, și în România infecţia cu virusul hepatitic C este considerată o problemă de sănătate publică. Tocmai de aceea, una dintre componentele programelor naţionale de sănătate pentru anul 2018, pe care Ministerul Sănătății le elaborează în această perioadă, se referă în mod explicit la prevenţie.

„Prevenţia se traduce prin informarea populaţiei şi derularea unei campanii de educare şi de asemenea, în prezent, sunt o serie de discuţii cu Ministerul Educaţiei în vederea introducerii acelei ore de sănătate în cadrul orelor de dirigenţie, tocmai pentru a ajunge informaţia şi la cei mai mici, cu vârste de peste 11 ani, astfel încât educaţia să înceapă de la bază”, a subliniat Streinu Cercel.

În România, gravidele, dar și persoanele care lucrează mai mult de șase luni în străinătate beneficiază de testare gratuită pentru virusul hepatitei C.

Depistarea precoce a bolii este extrem de importantă, ajutând la prevenirea complicațiilor grave, precum ciroza și cancerul hepatic.

20% din persoanele infectate cu virusul hepatitei C se vindecă de la sine, acestea eliminând virusul din organism în primele şase luni de la infectare, însă pentru ceilalţi 80% este necesară instituirea tratamentului.