40 de români mor zilnic în urma unui infarct

Potrivit datelor prezentate la Congresul Naţional de Cardiologie, organizat la Sinaia între 7-9 octombrie, în România se înregistrează zilnic 40 de decese provocate de infarctul miocardic, deşi prognosticul pacienţilor cu boală coronariană a fost îmbunătăţit în ultimii ani, iar în tratamentele cardiovasculare s-au înregistrat reale progrese.

Studiile prezentate în cadrul congresului relevă situaţii îngrijorătoare şi la nivel mondial. Astfel, previziunile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arată că boala coronariană va rămâne tot principala cauză de deces pentru următorii 20 de ani, fiind urmată de cancer, accidente rutiere, HIV/SIDA şi bolile hepatice. În 2010, aproape 30% dintre pacienţii cu insuficienţă coronariană prezintă risc de mortalitate de trei ori mai mare decât la cancer. Jumătate dintre bolnavi mor la patru ani de la depistarea bolii, iar unul din patru se reinternează la trei luni de la primul episod.

În România, datele statistice arată că la sfârşitul anului 2006 erau înregistraţi aproape un milion de pacienţi cu boală coronariană ischemică. Principala cauză de îmbolnăvire este reprezentată de afectarea stratului interior al arterelor coronare, legată de anumiţi factori de risc, cum sunt fumatul, tensiunea arterială ridicată, diabetul, nivelul ridicat al colesterolului, obezitatea şi alţi factori incluzând sexul, etnia şi istoricul familial de boală coronariană. Arterele coronare se întăresc şi se strâmtează, iar aceasta conduce la diminuarea fluxului sanguin care aduce oxigen către celulele musculare ale inimii şi cauzează astfel ischemie (lipsa de oxigen). Aceasta se poate manifesta prin angină pectorală (durere localizată de obicei la nivel toracic, precordial). Dacă una din arterele coronare se blochează complet, întreaga secţiune a muşchiului inimii (deservită de arteră) este privată de oxigen şi moare, rezultând infarctul miocardic acut (IMA) sau atacul de cord.

Riscul unui atac de cord şi al morţii din această cauză este foarte ridicat la pacienţii cu boală coronariană ischemică care au un ritm cardiac accelerat (frecvenţă cardiacă crescută).

Managementul curent al bolii coronariane ischemice are două obiective principale, şi anume reducerea simptomelor dureroase (angină) şi reducerea riscului de evenimente coronariene (infarct miocardic, spitalizare pentru insuficienţă cardiacă) şi prelungirea vieţii.

Dintre medicamente, betablocantele şi blocanţii canalelor de calciu sunt printre opţiunile curente pentru scăderea frecvenţei cardiace şi reducerea simptomelor. Aspirina, statinele, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei şi betablocantele sunt prescrise pentru prevenirea evenimentelor coronariene.