Accidentele vasculare, tot mai frecvente la tineri

Potrivit datelor studiate de medicii cardiologi și neurologi, vârsta la care poate apărea un accident vascular important a scăzut foarte mult în ultimele două decenii și jumătate, astfel că incidența bolii a crescut alarmant la vârste foarte tinere. Soluția, spun medicii, constă în prevenție, respectiv într-un mai bun control asupra ritmului de viaţă zilnic.

Medicii susțin că una dintre ex­plica­țiile creșterii incidenței accidentelor vasculare la vârste tinere este faptul că în ultimele trei decenii presiunea socială, profesională, psihologică, mentală a crescut foarte mult. De asemenea, societatea a fost preocupată mai mult de performanță și de competiție și mai puțin de a facilita dezvoltarea unor procese adaptative pentru organismul uman, astfel încât să poată face față acestei tensiuni.

Potrivit prof. univ. dr. Dafin Mureșanu, preşedintele Fundaţiei Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii, prevenirea fenomenului scăderii vârstei la care poate apărea un accident vascular se poate realiza numai printr-o viaţă mai bine controlată.

„Problema corectă ar fi cum ar trebui să trăim şi ce ar trebui să facem în fiecare zi, ca să prevenim acest lucru. Numai prin viaţă mai bine controlată putem face acest lucru şi asta este foarte greu, pentru că s-a schimbat întregul profil al existenţei. În ultimii 30 de ani, există atâtea schimbări sociopsihologice, încât umanitatea nu a avut capacitatea să le absoarbă”, a mai subliniat prof. univ. dr. Dafin Mureşanu, în cadrul Cursului European de Neuroreabilitare - RoNeuro Brain Days, care a reunit, la Eforie Nord, academicieni, profesori şi cercetători de top, medici neurologi, pentru a dezbate cele mai recente noutăţi din cercetarea ştiinţifică neurologică apărute la nivel mondial.

Iar managementul vieții de zi cu zi ține de fiecare individ în parte, de felul în care știe și dorește să se adapteze ritmului social de astăzi şi să creeze reguli care să îl ajute. În ce privește prevenirea apariției accidentelor vasculare, medicii recomandă cu insistență efectuarea controalelor medicale periodice, pentru că în cele mai multe cazuri boala nu are simptome.

Accidentul vascular cerebral (AVC) se produce atunci când un vas de sânge (o arteră) care furnizează sânge la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocat de un cheag sangvin. Acest lucru duce la afectarea celulelor nervoase, care pot muri în doar câteva ore, și la disfuncționa­litatea părții corpului controlată de zona afectată a creierului.
Cele mai cunoscute simptome ale bolii includ debutul brusc al:
- stării de amorțeală, slăbiciune sau paralizie a feței, brațului sau piciorului, de obicei pe o parte a corpului;
- tulburărilor de vedere la un ochi sau la ambii, precum vedere neclară, încețoșată, cu pete, vedere dublă sau pierderea vederii;
- confuziei, tulburărilor de vorbire sau de înțelegere a cuvintelor celorlalți;
- tulburărilor de mers, amețelii, pierderii echilibrului sau a coordonării;
- durerilor de cap severe.
În cazul AVC ischemic (cauzat de un cheag ce a blocat un vas sangvin), simptomele apar, de obicei, în jumătatea corpului de partea opusă zonei din creier în care se află acel cheag. De exemplu, un AVC în partea dreaptă a creierului va produce simptome în partea stângă a corpului.

Dacă este vorba despre un AVC hemoragic (cauzat de o sângerare la nivelul creierului), simptomele sunt similare celor produse de AVC ischemic, dar se deosebesc prin simptome legate de tensiunea crescută în creier, cum ar fi dureri de cap severe, grețuri și vărsături, „înțepenirea” gâtului, amețeli, convulsii, iritabilitate, confuzie și posibil in­conștiență.

În cazul apariției unora dintre aceste simptome, medicii recomandă consult medical de urgență, deoarece, cu cât tratamentul medical este început mai repede, cu atât mai puține celule nervoase vor fi afectate permanent.