Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Aceşti oameni minunaţi...

Aceşti oameni minunaţi...

Un articol de: Ostin Mungiu - 13 Octombrie 2008

Apăsaţi de grijile cotidiene, speriaţi de scăderea leului şi prăbuşirea burselor, nu băgăm de seamă că, în jurul nostru, acei oameni minunaţi care sunt cercetătorii ştiinţifici scot la iveală informaţii care, deşi la început par a avea doar valoare fundamentală, cu timpul, îşi găsesc aplicaţii practice extrem de utile pentru sănătatea omului

Vă voi convinge de acest lucru, prezentându-vă câteva exemple: s-a descoperit recent că sângele de aligator conţine agenţi imunitari capabili să combată infecţii umane rezistente la toate tratamentele actuale. Astfel, o echipă de la o universitate din Louisiana (USA) a pus în evidenţă patru proteine cu proprietăţi antibiotice contra Stafilococului auriu, unul dintre microbii rezistenţi, ale cărui infecţii sunt adesea mortale. Unele dintre aceste proteine sunt active contra ciupercii Candida albicans, ciupercă foarte periculoasă, mai ales pentru pacienţii imunodeprimaţi, cum sunt bolnavii de SIDA sau cei care au suferit un transplant de organ. Dacă aceste cercetări vor primi finanţarea necesară pentru a se realiza medicamente eficace, atunci ne vom afla în faţa unei noi familii de antibiotice, cărora, descoperitorul lor, profesorul Mark Merchant, le-a dat numele de „aligacine“; aflăm aproape zilnic de la televizor despre capturarea unor cantităţi de canabis într-o ţară sau alta. Puţini sunt însă aceia care ştiu că substanţe extrase din canabis (o varietate de cânepă) au calităţi terapeutice certe. De curând, cercetătorii de la Universitatea din Madrid (Spania) au arătat că substanţele active din canabis se fixează pe nişte celule din sistemul nervos, numite astrocite, şi, prin intermediul lor, influenţează neuronii implicaţi în reglarea comportamentului, a memoriei, a durerii, a apetitului, a învăţării şi a emoţiilor. Se deschide, astfel, calea pentru o strategie cu ajutorul căreia să poată fi controlată atât durerea cronică, cât şi dependenţa de droguri; în urmă cu mai bine de trei decenii, întors de la un stagiu din Statele Unite, informam colegii medici despre proprietăţile surprinzătoare ale unui gaz inert numit xenon, care, deşi nu este capabil de nici un fel de reacţie chimică, totuşi, în anumite concentraţii, determină anestezie generală la animalele de experienţă. Iată că, trei decenii mai târziu, două echipe franceze din Nîmes şi Bordeaux utilizează acest gaz pentru a anestezia oameni. După cum se precizează de către cei care îl utilizează, xenonul nu este folosit pentru inducerea anesteziei, ci pentru întreţinerea acesteia. Gazul inert este administrat împreună cu oxigenul printr-un dispozitiv special, care reglează cu precizie concentraţia sa şi îl direcţionează printr-un tub introdus în traheea pacientului. Întrucât, aşa cum s-a afirmat mai sus, este vorba de un gaz inert, care nu este metabolizat în organism şi care este rapid eliminat pe cale pulmonară, acesta determină o trezire rapidă, agreabilă şi fără complicaţii.

Dar, după cum se ştie, ce este rar este şi scump. Astfel, costul unei anestezii cu xenon este de cinci până la zece ori mai ridicat decât al anestezicelor clasice, de aceea xenonul rămâne indicat mai ales pentru intervenţiile chirurgicale de durată, la persoanele în vârstă şi la obezi. Experienţa de până acum a arătat că o astfel de anestezie nu este indicată la astmatici şi la marii fumători. Până acum, au beneficiat de anestezie cu xenon aproximativ 250 de persoane. Aşa cum se întâmplă adeseori, este posibil ca, în următorii ani, să se descopere metode de obţinere mai ieftine, care să facă acest tip de anestezie mai accesibil.