Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Aerogastria şi colicele, cele mai frecvente incidente cauzate de alimentaţie, la copil

Aerogastria şi colicele, cele mai frecvente incidente cauzate de alimentaţie, la copil

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Doina Dumitriu - 30 Aprilie 2010

În timpul suptului pot interveni câteva incidente, care dau bătăi de cap mamelor. Totuşi, observate la timp, acestea pot fi depăşite, fără urmări grave.

Unul dintre incidentele neplăcute ale alimentaţiei naturale este aerogastria. Aerul gastric provine din deglutiţie. Sugarii foarte mici nu pot fixa etanş buzele peste sân şi, odată cu laptele, înghit şi aer. Cu cât sugarul este mai mic, cu atât cantitatea de aer înghiţită este mai mare. Pe măsură ce sugarul creşte, el reuşeşte să creeze un vacuum din buzele sale, în timpul suptului, înghiţind astfel o cantitate mai mică de aer. O cantitate mai mare de aer poate fi înghiţită când sugarul suge mai repede sau când este lăsat să plângă mai mult timp. Aerul înghiţit excesiv se elimină prin eructaţie (eliminarea pe gură a gazelor din stomac), care antrenează, uneori, şi o parte din conţinutul gastric, rezultând, în final, o mică vărsătură. Dacă după supt sugarul este aşezat pe partea stângă, aerul din stomac trece în intestine, producând un grad de distensie (balonare), de aceea este mai indicată aşezarea sugarului pe partea dreaptă.

Colicele abdominale apar, în general, seara, dar dispar după primele trei luni de viaţă şi reprezintă un complex de simptome, probabil de origine intestinală. Simptomatologia debutează în primele 15 zile de la naştere, dar nu mai târziu de 3-4 săptămâni. Sugarul are o stare generală bună, dar, brusc, începe să ţipe strident, se înroşeşte. Simptomatologia durează de la două la 20 de minute. În momentul în care încearcă să adoarmă, apare un nou atac, asemănător. Aceste crize se repetă cu regularitate, până după vârsta de trei luni.

Cauzele apariţiei colicelor abdominale ale sugarilor în primele trei luni sunt necunoscute.

Tratamentul este simptomatic. Se masează uşor abdomenul sugarului, favorizând astfel emisiunea de gaze şi se pot administra sedative. Colicele abdominale nu constituie motiv de spitalizare.

O altă neplăcere produsă de alimentaţie este diareea prandială. Aceasta se caracterizează prin colici abdominale accentuate, însoţite de stare de agitaţie a sugarului şi urmate de eliminarea, la sfârşitul suptului, a unor scaune lichide. Numărul de scaune trece de şapte în 24 de ore. Această emisiune de scaune nu influenţează creşterea în greutate a sugarului.

Refuzul sânului se întâlneşte la sugarii leneşi, la cei cu anorexie nervoasă, dar şi la sugarii ale căror mame prezintă un fond nevrotic. De asemenea, acest refuz se întâlneşte şi atunci când sugarul prezintă o otită acută, ca urmare a durerilor provocate în timpul suptului.