Alergenii şi potenţialul risc de boli cardiovasculare

Sensibilitatea la diverși alergeni prezenți în alimente obișnuite ar putea crește semnificativ riscul de boli cardiovasculare, chiar și în cazul persoanelor care nu sunt alergice la alimentele respective. Riscul acesta ar putea fi comparabil sau chiar mai mare decât riscurile reprezentate de fumat sau cele asociate unor boli precum diabetul sau poliartrita reumatoidă.

La această concluzie surprinzătoare au ajuns cercetătorii americani de la University of Virginia Health (UVA) System, din Charlottesville, în urma unui studiu în cadrul căruia au constatat că alergenii prezenți în laptele de vacă, în alune și în fructele de mare cresc cel mai mult riscul declanşării unor boli cronice. Este primul studiu care identifică o legătură posibilă între anticorpii de tip „IgE” produși de organism ca reacție la diferiți alergeni alimentari și o creștere a riscului de deces din cauze cardiovasculare. 

Concluziile cercetătorilor americani nu demonstrează cu certitudine că anticorpii produși de organism ca reacție la alergenii alimentari ar avea legătură cu acest risc crescut, dar pornesc de la observațiile unor studii anterioare care asociau infla­mațiile alergice cu bolile cardiovasculare, notează revista științifică EurekAlert. Analizele de laborator efectuate de cercetătorii americani indică, la aproximativ 15% dintre adulți, prezența în organism a anticorpilor IgE ca reacție la alergenii din laptele de vacă, alune sau alte alimente. Acești anticorpi pot antrena reacții severe în cazul unor persoane, dar cei mai mulți dintre adulți nu sunt alergici, deși analizele pot să indice prezența acestor anticorpi. 

Potrivit cercetătorilor de la Virginia Health (UVA) System, persoanele cu cel mai mare risc cardiovascular ar fi cele care au acești anticorpi IgE, dar nu au nici o reacție alergică, deși consumă în mod regulat alimente cu potențial alergen. Chiar dacă răspunsul sistemului imu­nitar nu le provoacă reacții acute atunci când consumă alimente alergene, ele pot provoca totuși infla­mații care, în timp, declanșează boli cardiovasculare, a explicat unul dintre autorii studiului, dr. Jeffrey Wilson, expert alergolog și imunolog.

Anticorpii la alergenii alimentari ar putea afecta inima prin faptul că activează celulele mastocite, un tip de celule sanguine cu rol în sistemul imunitar, prezente inclusiv la nivelul vaselor de sânge și al țesuturilor cardiace. Activarea lor persistentă poate provoca inflamații și depuneri care blochează vasele de sânge cauzând astfel accidente cardiovasculare, explică autorii studiului. Este însă nevoie și de alte studii pentru a se confirma acest mecanism și pentru a cunoaște exact implicațiile concluziilor la care au ajuns cercetătorii americani înainte de o eventuală schimbare de abordare în tratarea alergiilor alimentare. 

Oricum, ei au considerat necesar să studieze această posibilă legătură dintre alergiile alimentare și problemele cardiovasculare după ce au observat într-un studiu anterior existența unei conexiuni între bolile de inimă și o formă neobiș­nuită de alergie provocată de muș­căturile unei specii de căpușe din Statele Unite. Forma respectivă de alergie, numită frecvent, deși incorect, „alergie la carnea roșie”, provoacă o sensibilitate la un anumit tip de zaharuri, alfa-gal, prezente în carnea mamiferelor. Forma simptomatică a acestei alergii, numită și „sindromul alfa-gal”, se poate manifesta prin urticarie, deranjamente stomacale, dificultăți de respirație și chiar șoc anafilactic, care pot să apară după trei până la opt ore de la consumul cărnii de vită sau de porc. Carnea de pui și peștele nu conțin tipul respectiv de zaharuri, motiv pentru care nu provoacă reacții alergice de genul acesta, au mai explicat cercetătorii americani. (I. N.)