Alergia alimentară, o problemă a lumii moderne

Tot mai frecvente, în întreaga lume, alergiile alimentare se dovedesc a fi extrem de periculoase, uneori, provocând chiar decesul. Una din patru persoane care au avut reacții alergice minore la un aliment consumat riscă să facă la un moment dat și reacții mult mai severe, arată cele mai recente studii. Incidența alergiilor alimentare, la nivel mondial, a crescut de la circa 3% din populație în 1960 la circa 7% în 2018.

În ultimii ani, la nivel mondial, din ce în ce mai mulți oameni ajung la camerele de gardă cu astfel de probleme și a crescut alarmant și numărul deceselor cauzate de alergii alimentare, avertizează expertul în microbiologie Graham Rook, de la University College din Londra, citat de BBC. Conform mai multor studii de specialitate, incidența alergiilor alimentare la nivel mondial a crescut de la circa 3% din populație, în 1960, la circa 7% în 2018. Această tendință este pusă în primul rând pe seama gamei tot mai largi de alimente cu potențial alergen. 

Cele mai multe alergii alimentare sunt declan­șate de anumite proteine ​​prezente în fructele de mare, arahide, nuci, grâu, soia, pește și ouă. De asemenea, pot provoca alergii aditivii prezenți în rețeta multora dintre alimente. De aceea, dieta este și ea un factor important, de ea depinzând frecvența alergiilor alimentare, fapt confirmat recent în cadrul unui studiu EuroPrevall realizat la nivel european. S-a constatat, de exemplu, că nu există cazuri de alergie la arahide în țările în care ele sunt consumate mai rar, cum este Grecia. Predispoziția de a face sau nu reacții alergice la anumite alimente depinde în primul rând de imu­nitate. Vitamina D, necesară pentru imunitatea organismului, joacă un rol important împotriva reacțiilor alergice. 

Alergiile alimentare pot fi însă ușor confundate cu intoleranța alimentară, simptomele fiind oarecum similare. În timp ce alergia alimentară este o reacție a sistemului imunitar, care percepe în mod greșit proteinele din alimente drept ceva dăunător, intoleranța alimentară are la bază un viciu de prelucrare enzimatică a alimentelor, din cauza unui deficit de enzime în organism. Simpto­mele intoleranței alimentare sunt, totuși, mai puțin grave. Acestea creează adesea probleme digestive, spre deosebire de alergia alimentară care se manifestă prin iritații și mâncărimi la nivelul pielii, inflamații și dureri de stomac. În cazurile grave, se poate ajunge la șoc anafilactic manifestat prin dificultăți de respirație și respirație zgomotoasă, amețeli, stări de vomă, scăderea pulsului și a tensiunii arteriale. Se poate ajunge chiar la blocarea căilor respiratorii, cu risc ridicat de deces. Se întâmplă mai frecvent în cazul pacienților astmatici. O deosebire esențială între alergia alimentară și intoleranța alimentară este faptul că o persoană alergică la un anumit aliment nu-l poate consuma, altfel riscă reacții severe ale organismului. În schimb, cei cu intoleranță față de anumite alimente le pot consuma, dar în cantități foarte mici.

Alergiile alimentare sunt mai frecvente la bebeluși și la copii, dar pot să apară la orice altă vârstă. Reacții pot apărea inclusiv la alimente pe care le-am consumat ani la rând fără nici o problemă. Factorul genetic joacă un rol important. Persoanele ai căror părinți sunt alergici au o predispoziție mai mare să facă alergii alimentare. 

Diagnosticul este pus de către medic, în urma unor analize, iar dacă diagnosticul se confirmă, acesta poate recomanda evitarea anumitor alimente. Tratarea corectă a alergiilor alimentare depinde de identificarea corectă a alergenului. Totuși, dietele nu trebuie să fie prea restrictive sau pentru perioade lungi de timp, deoarece pot să ducă la malnutriție și deficit al unor elemente importante pentru sănătate.

(Ileana Marin)