Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Alergiile trebuie tratate corespunzător și la timp
Polenul florilor, pomilor şi arbuştilor constituie principala cauză a apariţiei alergiilor, susţin medicii, care atrag atenția că acestea trebuie tratate corespunzător. Astmul este cea mai frecventă boală alergică cronică a copiilor, care începe cu o banală rinită alergică, scrie Agerpres.
Printre „responsabilii” alergiilor se numără polenul florilor, al pomilor şi arbuştilor, afirmă Florina Şomordolea, medic primar medicină de familie în cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, potrivit Agerpres. „Primăvara multe persoane se plâng că strănută, le curge nasul, au ochii roşii şi înlăcrimaţi sau îşi simt gâtul inflamat. Aceste semne indică prezenţa unei alergii, adică o reacţie inflamatoare anormală sau o sensibilitate acută a organismului faţă de anumite substanţe numite alergene”, spune dr. Șomordolea, care adaugă că responsabili de producerea alergiilor sunt polenul florilor şi praful.
Dacă alergia de primăvară este cauzată de polenul pomilor şi arbuştilor (debutează la jumătatea lunii martie şi se sfârşeşte în iunie), alergia de vară este cauzată de polenul graminatelor (gazon, fân, secară, porumb), iar cea de la sfârşitul verii de polenul erbaceelor”, explică medicul, citat de Agerpres. Pentru pacienţii predispuşi, alergia sezonieră se termină deseori prin crize acute de astm. „Congestia mucoaselor respiratorii superioare favorizează infecţiile locale, ceea ce poate produce sinuzite purulente, rinite sau bronşite. În general, afecţiunea debutează în copilărie sau la începutul vârstei adulte şi poate dispărea odată cu îmbătrânirea”, potrivit aceluiași doctor.
Potrivit medicilor, există şi o predispoziţie genetică ereditară, astfel că o persoană care are unul dintre părinţi cu o boală alergică prezintă riscuri mari de a dezvolta ea însăşi o asemenea maladie. La o persoană sănătoasă sistemul imunitar are sarcina de a apăra organismul contra corpurilor străine precum bacteriile, viruşii sau toxinele. La contactul cu un alergen, organismul unei persoane alergice produce o mare cantitate de anticorpi. Aceştia se fixează pe anumite celule din ţesut şi din sânge şi eliberează puternici agenţi chimici care, circulând prin organism, declanşează simptomele alergiei”, explică dr. Şomordolea.
Atât ea, cât și alți medici atrag atenția că alergiile de primăvară pot fi însoţite de o multitudine de simptome: inflamaţii, senzaţii de mâncărime, înroşirea ochilor, cauzată de dilatarea vaselor de sânge; iritaţii ale mucoaselor, strănut, inflamarea mucoasei nazale, dificultate la respiraţie. Atunci când reacţionează şi plămânii, vorbim deja de astm - în bronhiile încărcate, inflamate se formează un mucus gros, care cu greu poate fi expectorat. În ceea ce priveşte tratamentul, dr. Florina Şomordolea arată că alergiile pot să dispară prin întreruperea contactului cu alergenul care a declanşat reacţia, prin terapie medicamentoasă sau prin imunoterapie pentru anumite tipuri, prescrisă de medicul de specialitate.
Dr. Şomordolea atrage atenţia că rinitele alergice netratate dezvoltă în timp polipoze nazale alergice - inflamaţie cronică a mucoasei nazale şi a mucoasei sinusurilor - care poate duce la obstrucţia nasului şi a sinusurilor. De asemenea, astmul, cea mai frecventă boală cronică a copiilor, este în marea majoritate a cazurilor o boală alergică, ce începe cu o banală rinită alergică netratată sau cu infecţii respiratorii frecvente tratate impropriu cu antibiotice. Medicul spune că tratamentul variază în funcţie de felul alergiei, iar în cazul rinitei alergice şi a astmului alergic, durata este de 3-5 ani.