Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Alimentaţia antiîmbătrânire

Alimentaţia antiîmbătrânire

Galerie foto (2) Galerie foto (2) Sănătate
Un articol de: Daniela Troia - 15 Feb 2021

Adoptarea unui regim alimentar naturist cu legume şi fructe, pâine intermediară şi cereale integrale, produse lactate degresate, ulei vegetal (mai ales de măsline), peşte slab, produse apicole asigură o alimentaţie completă pentru menţinerea energiei organismului, fără să ducă la anemierea trupului şi a minţii. 

Procesul îmbătrânirii este grăbit de o alimentație nesănătoasă. Mâncărurile greu digerabile rămân mult timp în stomac şi în intestine, se alterează şi produc substanţe toxice care declanşează boli digestive (gastrite, ulcere, colite, balonări, constipaţii, cancer de colon). În unele cazuri măresc conţinutul de colesterol şi lipide din sânge, care se depun pe pereţii vaselor sangvine, favorizând apariţia unor boli grave, precum ateroscleroză, arterite, tromboflebite, ulcere varicoase. Consumul în exces de dulciuri concentrate solicită prea mult pancreasul şi duce la diabet zaharat.

Un adult sănătos, cu o activitate moderată, are nevoie de 500-800 g fructe şi legume, care aduc necesarul de vitamine, minerale și glucide. Raţia alimentară zilnică trebuie să fie divizată în trei mese, servite la ore fixe, mai mult la micul dejun şi mai puţin la cină. Pentru eliminarea toxinelor, consumul zilnic de lichide nu trebuie să fie sub doi litri, fie că este apă plată sau compoturi, sucuri, ceaiuri. Alimentele cu restricţie sau chiar eliminate dintr-un regim sănătos sunt: grăsimile animale (slănină, şuncă, untură), carne de porc, mezeluri, afumături, conserve. De asemenea, se reduc din alimentaţie prăjelile, pâinea albă, laptele gras, sarea, condimentele iuţi, produsele de patiserie şi dulciurile concentrate. Alcoolurile tari şi tutunul afectează întreg organismul, provocând tulburări morfofuncţionale, cardiovasculare, renale, musculare şi în special cancere digestive. Alcoolul dăunează și sistemului nervos, afectând iremediabil memoria şi creierul.

Pe plan european, sunt mult apreciate recomandările nutriţionistului francez Jean-Paul Curtay (1999), care clasifică alimentele în două grupe: alimente care menţin tinereţea organismului şi alimente care îi grăbesc îmbătrânirea.

Alimente care menţin tinereţea organismului

Legume: varză, morcov, spanac, fasole, soia, tomate, mazăre, ceapă, usturoi, ardei gras. 

Fructe: cireşe, caise, piersici, pepene verde şi galben, struguri, banane, coacăze, fragi, nuci, alune; carne slabă de pasăre şi curcan; peşte (păstrăv, scrumbie, somon, heringi). 

Pâine integrală şi graham cu secară; cereale (fulgi de ovăz, supă de griş); lactate degresate (lapte dulce, iaurt, brânză proaspătă); apă potabilă (2,5 litri zilnic + 500 ml din alimente).

Alimente care grăbesc îmbătrânirea organismului

Carne: porc, vită şi peşte gras, untură; produse de mezelărie (şuncă, slănină, mezeluri, cârnaţi, afumături). 

Lapte integral şi brânză grasă: derivate din acestea, precum unt; margarine hidrogenate cu aditivi (E-uri).

Cartofi prăjiţi şi în general orice fel de prăjeli.

Pâine albă şi produse de patiserie: covrigi, pateuri, plăcinte etc.

Băuturi: alcoolice tari, siropuri sintetice, cafea, ciocolată.

Condimente în exces: sare, piper etc.

Un regim alimentar adecvat explică faptul că francezii suferă de boli cardiovasculare cu 30% mai puţin decât americanii, mari consumatori de grăsimi animale, hamburger şi fast-fooduri. O părere falsă, generată de idei preconcepute, a generat mitul îmbătrânirii obligatorii, după vârsta de 60 de ani. Această concepţie profund negativă şi dăunătoare pentru omenire susţine că, din cauza declinului progresiv al capacităţilor fizice şi intelectuale, a doua jumătate a vieţii ar fi inutilă atât pentru persoana respectivă, cât şi pentru societate. O alimentație și un regim de viață corecte pot dărâma, însă, aceste prejudecăți. 

Alimentaţia corectă asigură menţinerea unei greutăţi corporale în limite ideale, permite irigarea optimă a creierului, inimii şi arterelor, evită ateroscleroza şi intoxicarea organismului. Așadar, trebuie să învățăm să avem o dietă adecvată, să ne bucurăm de frumuseţea zilelor trăite, să admirăm răsăritul soarelui și să mulţumim lui Dumnezeu pentru fiecare zi adăugată la viețile noastre.