Alimentaţia femeii gravide

Gravida are nevoie de un aport caloric suplimentar, şi anume aproximativ 2.500-3.000 de calorii pe zi. În general, alimentaţia nu trebuie să difere de cea din afara sarcinii, mai ales în ce priveşte raportul dintre proteine (1,5 g pe kg corp pe zi), glucide (în jur de 400 g pe zi), lipide provenite în special din uleiuri vegetale neprelucrate termic, minerale şi vitamine.

În timpul sarcinii se va constata un apetit alimentar ridicat, care va duce la un aport crescut, sintezele proteice intense din această perioadă solicitând un supliment de proteine, acid folic (constituent al acizilor nucleici ce transmit informaţia genetică, deficitul acestuia putând duce la anomalii genetice şi congenitale), vitamine şi fier. Acest supliment este realizat în primul rând prin consumul de carne, ouă şi produse lactate. Nu trebuie să lipsească sub nici o formă fructele şi legumele proaspete, care vor asigura necesarul de vitamine dar şi glucide, evitându-se dulciurile concentrate.

Risc crescut de diabet gestaţional

Starea de graviditate este o stare potenţial diabetogenă, diabetul gestaţional apărând frecvent la femeile cu predispoziţie familială, mai ales atunci când se înregistrează un exces ponderal pe sarcină, cu o creştere în greutate mai mare de 14-15 Kg. La aceste cazuri este necesară o supraveghere atentă a valorilor glicemiei plasmatice şi un test la glucoză orală pentru diagnosticul precoce al diabetului gestaţional.

În primul trimestru, multe gravide pot prezenta ca semne de sarcină modificări de gust, miros, salivaţie în exces, greţuri şi chiar vărsături. Acest lucru va afecta aportul de calorii, minerale (calciu, fier, magneziu, etc) şi vitamine, ducând la scădere în greutate şi dezechilibre metabolice de gravitate variabilă, în unele cazuri severe, fiind necesară internarea şi administrarea parenterală (intravenoasă) de soluţii conţinând electroliţi şi chiar substituenţi plasmatici pentru refacerea echilibrului electrolitic şi coloid-osmotic al sângelui matern. Util, în cazul acesta, este şi metoclopramidul administrat intravenos sau oral, pentru prevenirea vărsăturilor.

Vărsăturile apărute, însă, după 12 săptămâni de gestaţie, trebuie investigate cu atenţie, deoarece pot fi semnul unei patologii asociate sarcinii (ex. colecistită litiazică sau nelitiazică, apendicită acută, hepatită acută), ce necesită tratament neîntârziat.

Evitaţi mezelurile şi sarea în exces

Trebuie evitate în cursul sarcinii, pe cât posibil, alimentele ce conţin coloranţi şi conservanţi ( mezeluri, conserve, afumături), cele condimentate, excesiv de sărate, de asemenea sucurile acidulate, dulciurile concentrate, alcoolul. De asemenea, acordaţi foarte mare atenţie modului de preparare a alimentelor: carnea trebuie să fie bine tratată termic, fructele, legumele trebuie să fie bine spălate, sub jet de apă, pentru îndepărtarea eventualelor larve de paraziţi.

Carnea trebuie să aibă aviz sanitar-veterinar, preparatele cumpărate din comerţ trebuie să fie în termen de garanţie. Peştele, aliment foarte apreciat ca valoare nutritivă, dar şi pentru conţinutul de fosfor, este extrem de perisabil, de aceea necesită atenţie sporită la procurare şi preparare.

Atenţie la conţinutul apei din fântâni!

Foarte importantă este şi sursa de apă. Acolo unde nu există reţea de aducţiune de la regia de apă-canal, trebuie supravegheat conţinutul apei din fântâni, pentru evitarea intoxicaţiei cu nitriţi.

În general, fiecare gravidă va constata ce tip de alimentaţie tolerează şi-şi va adapta regimul alimentar, astfel încât să-şi asigure aportul necesar de nutrienţi esenţiali într-un mod cât mai echilibrat. Pentru perioadele de iarnă, când lipsesc din alimentaţie fructele şi legumele proaspete, se vor administra suplimente alimentare sub formă de combinaţii de minerale (fier, calciu, magneziu, zinc , seleniu) şi vitamine (vitamina C, B1, B2, B6, B12, D), existând în farmacii numeroase preparate de acest tip, ce se pot prescrie gratuit la gravide.