Alimentaţia în bolile asociate reumatismului

Una dintre bolile frecvent asociate reumatismului este gastrita, sub diversele ei forme. De aceea, astăzi vă vom prezenta meniurile dietetice recomandate în această boală, adică acele prescripţii medicale care ţin seama de valoarea nutritivă, terapeutică, sanogenă, psihoorganoleptică a alimentelor. De asemenea, stabilesc, ca şi în cazul unui medicament care se prepară în farmacii, ingredientele necesare, cantitatea, calitatea, modul de preparare, modul de prezentare, când, cât şi cum trebuie mâncat produsul.

În general, atunci când vine vorba de boli ale sistemului digestiv nu se recomandă un regim alimentar prea restrictiv sau dezechilibrat, monoton, fără gust, prezentat neatractiv. Masa trebuie servită, însă, la ore fixe, trebuie să fie puţin abundentă, mai frecventă (4-5 mese pe zi), iar hrana trebuie bine mestecată, cu înghiţituri mici. În timpul mesei trebuie să fie cald şi linişte, să nu existe discuţii contradictorii. Nu se vor consuma băuturi alcoolice, carbogazoase, dulciuri, condimente iritante, vegetale cu celuloza grosieră (ridichi, boabe de fasole, mazăre, ceapă uscată, usturoi, sâmburi), carne de la animale bătrâne, vânat, cu aponevroză şi tendoane, prost fierte. Temperatura de servire este de 20 de grade pentru lichide şi de maximum 40 de grade pentru ciorbe, mâncăruri. Evacuarea întârziată a alimentelor din stomac irită mucoasa gastrică şi depinde de aliment (lichidele şi semilichidele se evacuează mai repede, în maximum două ore, cojile, alimentele rău mestecate, grăsimile, vânatul, peştele afumat în 4-5 ore).

În gastritele acute se administrează pentru o zi-două numai ceai răcit de muşeţel, mentă, pojarniţă. Apoi se introduce supa de zarzavat strecurat, câte 100 ml/oră, la temperatura camerei. Se adaugă apoi brânză de vaci sau caş proaspăt, făinoase cu apă sau lapte, pâine albă veche. După masă se bea ceai de mentă sau muşeţel, iar bolnavul va sta culcat pe partea dreaptă. Acest regim ţine maximum 8-10 zile, după care se trece, treptat, la alimentaţia normală.

În gastritele cronice sunt interzise alimente cum ar fi: carnea grasă, vânatul, mezelurile, conservele, condimentele, moluştele, slănina afumată, legumele tari, bogate în celuloză (mazăre, fasole, castraveţi, ceapă, ţelină, ridiche), alimente prăjite în grăsimi, rântaşuri, dulciuri concentrate, prăjituri de cofetărie, condimente (ardei, usturoi, muştar), băuturi iritante (ceai tare, cafea, alcool), pâine proaspătă sau neagră, lapte dulce.

Alimente recomandate: supe de carne, borşuri, supe cremă, carne de vacă, pasăre, viţel (fiartă, prăjită, înăbuşită sau tocată), peşte slab, fiert, prăjit, copt, pâine albă veche de o zi, griş, paste făinoase, chefir, iaurt, brânză de vaci, unt proaspăt, legume în supe cremă sau budinci (spanac, urzici, lobodă, dovlecei, morcovi, cartofi), roşii, verdeţuri. Fructele bine coapte sau fierte, fără coajă şi sâmburi, sucuri de fructe, compot slab îndulcit, desert din mere coapte, mere cu brânză, biscuiţi.