Alimentaţia în sarcină

Dincolo de orice ideologii care nu au nici o legătură cu biologia adevărată, omul apare pe lume odată cu momentul fertilizării, când ovocitul matern este fecundat de spermatozoidul patern. Dacă nu am fi trecut prin acea perioadă aparte din viața noastră în care eram un embrion, n-am fi ajuns niciodată bebeluși, copii, adolescenți şi mai apoi adulți. Nu putem sări peste etape, nu putem spune că una e mai importantă decât alta. Încă din primele ore și zile de viață embrionul are nevoie ca mama să aibă deja un stil de viață sănătos, o dietă variată, echilibrată și moderată.

Martorul incontestabil al modului cum apărem pe lume este ADN-ul. Acea mică celulă, numită celulă-ou sau zigot, formată în momentul fertilizării ovocitului şi care poartă în nucleul ei 46 de fragmente de ADN unice, nu le-a mai avut și nici nu le va mai avea nimeni niciodată. Aceste fragmente numite cromozomi încep să se multiplice începând cu a 12-a oră de viață a noii făpturi și se transmit pe parcursul creșterii în fiecare dintre cele 100 de trilioane de celule din care este format corpul adultului. Treptat, cu diviziunile celulare succesive, omul capătă forme diferite, în a patra zi de viață (adică a patra zi de sarcină) arătând ca o dudă, de aceea stadiul se numește morulă (din latinescul morula, care înseamnă dudă). În aceste prime ore și zile de viață, embrionul are nevoie ca mama să aibă deja un stil de viață sănătos, cu o dietă variată, echilibrată și moderată.

Un rol crucial în sinteza ADN-ului îl joacă folatul. În acest moment al sarcinii, cel mai probabil mama nu știe că este însărcinată și medicul încă nu i-a prescris un supliment potrivit. Cele mai bune surse de folat sunt edamamele, lintea, fasolea (ochi-negru, pestriță, neagră), năutul, sparanghelul, spanacul, broccoli, avocado.

Un alt nutrient important este vitamina D, necesară pentru implantarea embrionului în peretele uterului, unde va rămâne până la naștere. O parte este sintetizată în pielea mamei, sub acțiunea razelor UV, cealaltă parte însă trebuie adusă din dietă: somon, păstrăv, sardine, ouă, ciuperci sălbatice (nu de cultură, pentru că și ciupercile sintetizează vitamina D tot sub ac­țiunea radiației UV).

Formarea placentei și a cordonului ombilical necesită alți nutri­enți: vitamina A (pește, ouă, lactate, morcovi, ton, dovleac, cartof dulce, spanac, kale, pepene galben), vitamina E (semințe de floarea-soarelui, migdale, alune de pădure, avocado, spanac, semințe de pin, kiwi, do­vleac, păstrăv, ulei de struguri, ulei de măsline), vitamina C (guave, kiwi, ardei grași, căpșune, portocale, papaya, ananas, varză de Bruxelles, broccoli); cuprul, foarte important în formarea oaselor și a melaninei (scoici, ciuperci shiitake, ciuperci albe, tofu, cartof dulce, susan, caju, năut, linte, somon, ciocolată neagră, semințe de floarea-soarelui, nuci braziliene, semințe de cânepă, avocado); omega-3 (pește gras, scoici, cod, ulei de in, semințe de chia și de cânepă, ulei de rapiță, edamame, fasole albă).

Până la 8 săptămâni, când embrionul dobândește titulatura de făt (sau fetus), se formează toate organele principale, trăsăturile feței încep să prindă contur și se formează degetele la mâini și la picioare, mobile. Datorită acestei evoluții rapide, nevoile nutriționale cresc. La cele menționate, se adaugă colina (carne de pui, somon, gălbenuș de ou, edamame, fasole albă); zincul, care influențează major dezvoltarea sistemului nervos (scoici, carne de pasăre, tofu, semințe de dovleac și de pin, linte, năut, fasole albă, iaurt, fulgi de ovăz, mazăre verde); seleniul (nuci braziliene, ton, scoici, carne de pui, tofu, grâu kamut, paste din făină integrală, creveți, semințe de floarea-soarelui); vitamina B12, un micronutrient pe care nu îl găsim în alimentele vegetale și de aceea este necesară suplimentarea lui la femeile vegane și pe perioada posturilor (scoici, ton, macrou, sardine, păstrăv, cereale pentru micul dejun fortificate, lapte vegetal fortificat, iaurt, brânză swiss, mozzarella, ouă); fierul, implicat în formarea neuronilor, mai ales în zona hipocampului și a cortexului frontal (carne, ouă, caise uscate, linte, fasole albă, spanac, cacao, zbârciogi, năut, prune uscate, coacăze); iodul, important pentru formarea tiroidei și a neuronilor (alge, cod, sare iodată, cartofi cu coajă, lapte, creveți, carne de curcan, fasole albă, ton, ou); vitamina B6, potasiu, calciu, fosfor, magneziu. Din săptămâna a opta până la naștere fătul crește și se dezvoltă, semănând tot mai mult cu cel care va vedea lumina zilei.

Efectele unei alimentații nepotrivite, dezechilibrate sau expunerea la toxine din fumul de țigară, alcool, medicamente se pot vedea imediat sau după ani. De exemplu, alcoolul consumat chiar și în can­tități moderate în timpul sarcinii poate determina probleme de învă­țare. În cantități mari, produce sindromul alcoolic fetal, o cauză majoră a retardului mintal. Chiar și copiii care se nasc fără defecte vizibile pot prezenta riscuri mai mari de a face una sau mai multe boli cronice pe parcursul vieții.