Alimentaţie şi tratament în cazul colesterolului mărit

La nivel celular, colesterolul este utilizat în formarea membranelor care separă componentele structurale. De aici rezultă că, în limite cantitativ normale, colesterolul este absolut necesar organismului. Foarte adesea, însă, plafonul colesterolului din sânge creşte semnificativ, devenind un important factor de risc în evoluţia sclerozării vaselor sanguine şi o cauză principală a deceselor provocate de bolile cardiovasculare, hipertensiune arterială, ateroscleroză, accidente cerebrale sau coronariene.

Saltul peste barierele optime ale colesterolului este declanşat, în principal, de o alimentaţie greşită, cu exces de grăsimi animale care se depun pe pereţii interiori ai arterelor, unde formează plăci compacte de aterom. Creşterea nivelului colesterolului peste valorile optime constituie o problemă de sănătate atât în mediul rural, cât, mai ales, în cel urban. Statisticile arată că în România peste 30% din persoanele adulte au colesterolul ridicat, cel mai mare procent existând între locuitorii Capitalei (46%), după care urmează locuitorii din Muntenia (38%), Banat şi Transilvania (33%), Moldova (28%) şi Oltenia (24%).

Primele simptome ale hipercolesterolemiei apar destul de târziu, când s-au declanşat reacţiile de ateroscleroză, hipertensiune, accidente vasculare sau infarct de miocard. La persoane cu deficienţe metabolice de origine genetică pot să apară depuneri de colesterol pe tendoanele extensoare, îngroşări ale tendonului lui Achile sau la nivelul articulaţiilor, a falangelor, precum şi la încheieturile genunchilor, cotului sau ale şoldurilor. La unele persoane mai tinere, cu nivel ridicat de colesterol, se constată îngroşări la nivelul corneei şi pete alb-gălbui pe pleoapele superioare.

Studii statistice arată că plafonul mediu al colesterolului total este ceva mai mare la bărbaţi decât la femei şi, în general, mai ridicat în lunile de toamnă-iarnă şi semnificativ mai scăzut în lunile de primăvară-vară, când regimul alimentar se bazează pe consumul bogat în legume proaspete şi fructe, completat cu o activitate fizică mai intensă, cu expunere la soare şi preocupări de eliminare a excesului în greutatea corporală.

Valorile normale ale colesterolului

Valoarea optimă a HDL (bun) este, în medie, 40 mg/dl la bărbaţi şi 45 mg/dl la femei, în timp ce LDL (rău) trebuie să fie de cel mult 4 ori mai mare decât HDL. La bolnavii hipertensivi, cu diabet şi fumători acest raport trebuie să fie mai mic pentru a evita apariţia unor factori de risc.

Creşterea nivelului de colesterol este cauzată de încărcarea sângelui cu grăsimi pe care le preia din ficat, din intestin sau din alte depozite grase ale corpului. Aceste grăsimi din sânge pot să apară şi în urma unor tulburări metabolice provocate de diabet zaharat, insuficienţă renală cronică, hipotiroidism, afecţiuni hepatice, obezitate, consum exagerat de tutun, alcool sau de medicamente chimice.

S-a constatat că forma LDL (rău) se ataşează pe pereţii interiori ai arterelor, se unesc în formă de „plăcuţe de aterom“ şi micşorează diametrul vaselor sanguine. Treptat, vasele se sclerozează, îşi pierd elasticitatea, devin friabile şi se obturează, parţial sau total, ducând la ateroscleroză apărută în diferite părţi ale organismului. În unele cazuri se ajunge la rupturi de vase şi formarea de cheaguri care astupă vasul.

Consecinţele acestei afecţiuni în zona inimii pot fi: cardiopatie ischemică, angină pectorală, infarct miocardic, iar la membrele inferioare se manifestă prin dureri acute în pulpe (mai ales la mers) şi înnegrirea degetelor de la picioare.

Procesul de sclerozare începe cu arterele mici ale inimii, creierului şi ale picioarelor care se înfundă mult mai uşor provocând dureri acute. Treptat, se îngustează şi vasele mari. Acestea au suprafaţa internă aspră şi pot reţine cheagurile de sânge care împreună cu moleculele de colesterol duc la tromboze. La o hipertensiune crescută

brusc, cheagurile se desprind de pe suprafaţa vaselor, intră în circuitul sanguin şi pot provoca o embolie, cu accidente cerebrale şi vasculare grave.

Cure de crudităţi şi sucuri de legume

Sunt admise cure de durată cu crudităţi şi sucuri de legume şi fructe bogate în vitamine şi minerale, uleiuri vegetale (de floarea-soarelui, porumb şi, mai ales, de măsline cu acizi graşi mononesaturaţi), carne slabă (de pasăre, viţel, peşte) preparată prin fierbere, lapte degresat cu maximum 1,5% grăsime, iaurt, caş, urdă, brânză dietetică de vaci, paste făinoase, cereale (fulgi de ovăz, grâu germinat, orez nedecorticat), oţet de mere cu miere de albine, condimente proaspete şi 2-3 bulbi de usturoi, seara, care conţin cantităţi mari de alicină, eficientă în scăderea colesterolului şi a tensiunii arteriale. Dintre fructe sunt preferate coacăze negre, afine, zmeură, lămâi, grapefruit.

Alimentaţia în hipercolesterolemie

În ultimii 50 de ani, creşterea nivelului de colesterol s-a aflat în corelaţie directă cu modificările profunde în alimentaţie, atât în ţara noastră, cât şi în exterior. Se mănâncă prea multă carne, grăsimi de origine animală, dulciuri, cafea şi aditivi alimentari (E-uri). La acestea se adaugă un exces de tutun, alcool şi medicamente de sinteză chimică, pe un fond de stres şi de poluare a mediului de viaţă.

O dietă sănătoasă, cu un regim alimentar controlat, poate preveni o colesterolemie ridicată. O hrană sănătoasă înseamnă o reducere a nivelului colesterolului „rău“ şi implicit o diminuare a riscului bolilor cardiovasculare.

În primul rând, o bună alimentaţie „anticolesterol“ impune o atenţie deosebită în consumul judicios al grăsimilor. Prin aceasta nu se va înţelege o interzicere totală a grăsimilor. În raţia zilnică, grăsimile trebuie să reprezinte aproximativ 15-20% din totalul caloriilor necesare organismului. Din acestea, cantitatea de grăsimi saturate nu va depăşi 10%.

Alimente interzise

Alimentele cu grăsimi saturate care vor fi consumate cu restricţie sunt, cu mici excepţii, din surse animale: slănină, şuncă, untură, organe (ficat, creier, rinichi), carne grasă (de porc, vită, vânat, raţă, gâscă), mezeluri grase, salamuri, cremvurşti, parizer, hamburgeri, creveţi, sardele, crustacee.

Colesterolul din sânge creşte şi la consumul excesiv de frişcă, brânzeturi grase, unt, caşcaval, maioneze, gălbenuş de ou, plăcinte cu carne, prăjituri, ciocolate, produse de patiserie cu zahăr rafinat, îngheţate, băuturi îndulcite cu zahăr, alcooluri tari.

Unele dintre aceste preparate conţin cantităţi ridicate de colesterol: caviar - 440 mg%, ficat gras - 380 mg%, omletă - 350 mg%, unt - 250 mg%, pate din ficat de porc - 200 mg%, maioneze - 165 mg%, ceea ce impune reducerea sau chiar suprimarea lor din consumul alimentar.

Ce alimente sunt recomandate

Alimentele cu grăsimi nesaturate şi cele sărace în colesterol sunt: fructele proaspete (mere, pere, portocale, lămâi, grapefruit, banane, caise, piersici, coacăze, afine, zmeură), fructe uscate (alune, nuci, migdale, smochine), legume crude (zarzavaturi), carne slabă (pui, curcan, viţel, peşte) preparată prin fierbere, supe de pui cu fidea, lapte degresat cu max. 1,5% grăsime, iaurt, caş, urdă, brânză dietetică de vaci, uleiuri vegetale (de floarea-soarelui, porumb, soia, rapiţă şi, mai ales, de măsline bogat în acizi graşi mononesaturaţi).

Sunt indicate şi pastele făinoase, cereale (pâine integrală şi de secară, chifle, griş, fulgi de ovăz, grâu germinat, orez nedecorticat).

La alimente se poate adăuga oţet de mere cu miere de albine, condimente care nu sunt iuţi, o ceapă crudă şi 2-3 căţei de usturoi (bogaţi în alicină cu rol în scăderea colesterolului din sânge şi a tensiunii arteriale).

Un pahar de vin roşu la masă

Consumul moderat de alcool poate duce la creşterea nivelului de colesterol HDL (bun). Vinul roşu (un pahar la masă) este sănătos pentru artere pe care le dilată, mărind afluxul de sânge către muşchiul inimii şi către alte ţesuturi. Vinul roşu conţine antioxidanţi de tipul flavonoidelor.

Statisticile din Occident arată că francezii sunt cei mai mari consumatori de grăsimi, dar, în acelaşi timp, ei sunt cel mai puţin atinşi de maladiile cardiovasculare. Acest paradox a fost explicat prin faptul că francezii consumă zilnic 2-3 pahare cu vin roşu (nu mai mult), care asigură o cantitate suficientă de antioxidanţi, respectiv de polifenoli, cu rol de neutralizare a radicalilor liberi şi de diminuare a riscurilor faţă de maladiile cardiovasculare.

Efecte de reducere a grăsimilor dăunătoare pot fi obţinute prin consumul de peşte, care scade vâscozitatea sângelui şi tensiunea arterială şi creşte nivelul colesterolului HDL (bun). Aceste efecte se pot realiza cu acizi graşi Omega-6 şi mai ales cu acizi graşi Omega-3 (din peşte gras şi seminţe de dovleac).

Tratamente fitoterapeutice

Se fac cu o serie de plante medicinale care au dovedit o mare eficacitate:

- anghinare (frunze uscate) din care se prepară o infuzie care se bea ½ dimineaţa, pe stomacul gol, iar restul cu 30 minute înainte de mese, după care urmează repaus la pat, culcat pe partea dreaptă;

- păducel (flori şi frunze uscate), din care se face infuzie (1 linguriţă la 200 ml apă clocotită); se beau 3 ceaiuri pe zi într-o cură de 3 săptămâni;

- mesteacăn (frunze uscate), pentru a face o infuzie concentrată (două linguri la 250 ml apă clocotită), la care se adaugă un vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu;

- păpădie (frunze) pentru infuzie, din care se beau 2-3 căni pe zi într-o cură de 2-3 săptămâni;

- pătlagină (frunze) pentru infuzie din care se bea câte o lingură la două ore.

Apiterapia recomandă toate formele de produse apicole: miere de albine, lăptişor de matcă, polen, tinctură de propolis.

Regimul de viaţă

În vederea reducerii colesterolului, îndeosebi a fracţiunii LDL (rău) şi a trigliceridelor sanguine, este necesară o intensificare a activităţii fizice, cu un efort fizic în limite moderate, care va spori arderea surplusului de grăsimi. Prin aceasta se va reduce riscul îmbolnăvirii de cardiopatie ischemică şi hipertensiune arterială şi se combate excesul ponderal.

În tratarea colesterolului ridicat nu trebuie să se aştepte la rezultate foarte spectaculoase şi imediate dar, treptat, se poate ajunge la reducerea riscurilor bolilor cardiovasculare.