Alimentele integrale, naturale sau puțin procesate menţin sănătatea organismului

În ultimii 20 de ani, prevalența afecțiunilor cardiovasculare și a tulburărilor de comportament alimentar la copii și adolescenți a crescut semnificativ în toate țările civilizate, caracterizate de un stil de viață modern. Rata su­pra­ponderalității a crescut, cu toa­te că pe alocuri consumul de grăsimi saturate și colesterol s-a redus. Specialiștii din domeniul nutriției și pediatriei atrag aten­ția asupra alimentației mamei în timpul sarcinii și, implicit, a fătului.

Mai bine de trei sferturi din bolile cardiovasculare sunt corelate cu dislipidemie, hipertensiune, diabet zaharat, fumat, lipsă de activi­tate fizică și obezitate. Dislipidemia face referire la modificarea nefa­vo­rabilă a profilului lipidic: creșterea nivelului de trigliceride și LDL-colesterol din sânge, respectiv scăde­rea nivelului de HDL-colesterol. Conform Asociației Americane pentru Inimă, Asociației Americane pentru Accident Vascular și Serviciului Național pentru Sănătate al Regatului Unit, tensiunea normală este caracterizată de o valoare a ten­siunii sistolice cuprinsă între 90 și 120 mm Hg, respectiv a tensiunii diastolice cuprinsă între 60 și 79 mm Hg.

Stadializarea tensiunii arteriale (TA) se face astfel: TA crescută dacă tensiunea sistolică este cuprinsă între 120 și 129 mm Hg, cea diastolică rămânând normal; hipertensiune ­stadiul I dacă tensiunea sistolică este cuprinsă între 130 și 139 mm Hg sau cea diastolică este între 80 și 89 mm Hg; hipertensiune stadiul II dacă tensiunea sistolică este cuprinsă între 140 și 179 mm Hg, iar cea diastolică este între 90 și 120 mm Hg; hipertensiune stadiul III dacă tensiunea sistolică este mai mare de 180 mm Hg, iar cea dia­sto­lică este mai mare de 120 mm Hg.

Unul dintre evenimentele cruciale în evoluția bolii cardiovasculare este procesul aterosclerotic. Acesta debu­tează în tinerețe și culminează cu formarea plăcii vasculare (de ate­rom) după 30-40 de ani, influențat fiind major de factorii de mediu. O dietă corectă, sănătoasă, alături de un stil de viață activ din punct de vedere fizic și lipsa fumatului contribuie la reducerea riscului de boală cardiovasculară și pot întârzia sau chiar preveni debutul acesteia.

De aceea, este de preferat ca, începând cu vârsta de 2 ani, copiii să beneficieze de o dietă bazată pe legume și fructe, cereale integrale (pâine și paste din făinuri integrale, orez brun sau roșu, fulgi de ovăz), lactate cu conținut redus de grăsimi, leguminoase (linte, năut, fasole, tofu, lapte de soia, edamame), pește și carne de pui sau de curcan. Re­co­man­dările de nutriție pentru copii (ca și cele pentru persoanele de toate vârstele) insistă pe necesitatea reducerii aportului de grăsimi saturate și trans (untură, unt, smân­tână, brânzeturi grase, carne roșie, semipreparate din carne, marga­ri­nă, produse de patiserie și cofetărie), colesterol (produse de origine ani­mală, zahăr și sare adău­gate). În aceeași măsură, sunt esențiale pentru o creștere și dezvoltare sănă­toa­să mișcarea zilnică și menținerea unei greutăți optime.

Din nefericire, adesea, copiii și adolescenții nu au un consum optim de legume, fructe și pește, iar atunci când le mănâncă, acestea sunt de multe ori gătite prin tehnici care cresc riscurile pentru sănătate: prăjire, frigere intensă pe grătar, gătire excesivă. Peștele este un ali­ment pe care studiile îl arată în repetate rânduri ca având multiple beneficii asupra organismului. Într-adevăr, ni se atrage atenția cu privire la pericolele chimice ca policarbonații (PCB-uri) și mercurul. Din pricina acestor contaminanți este bine ca peștele și produsele acvatice să nu fie consumate zilnic, evitându-se speciile mari precum rechinul, peștele-spadă, macroul regal, mai ales de către femeile care doresc sau sunt deja însărcinate, ca și de cele care alăptează și copiii mici. Speciile de pește cu cel mai re­dus conținut de mercur sunt: păstrăvul, heringul, merluciul, chefalul, bibanul, somonul, sardine­le, calcanul, anșoa, butterfish, plăti­ca, eglefinul, tilapia. Pentru un aport optim de acizi grași omega-3, proteine și alți nutrienți, este recomandat consumul a două porții de pește pe săptămână (circa 360 g).

Părinții și viitorii părinți ar trebui să acorde mai multă atenție alimen­tației proprii și greutății corporale. Aceasta deoarece copiii ale căror mame suferă de obezitate la începutul sarcinii prezintă un risc mai mare de a deveni supraponderali sau obezi. Este important să înțele­gem faptul că, la momentul actual, majoritatea copiilor și adolescenților au o dietă dezechilibrată nutrițional, departe de a întruni criteriile unei alimentații sănătoase. Majoritatea consumă zilnic produse de origine animală, semipreparate, produse ultraprocesate, alimente prăjite, fast-food, dulciuri, băuturi așa-zis răcoritoare. Acestea înlocuiesc, adesea, alimentele integrale, naturale sau puțin procesate. În ultimele decenii s-a înregistrat o creștere constantă a consumului de snacksuri ultraprocesate, cartofi prăjiți, zahăr și sare, concomitent cu reducerea, uneori chiar drastică, a consumului de legume și fructe proaspete, iaurt natural și cereale integrale.