Alimentele şi durerea

Acum câteva zile, în extremitatea vestică a continentului nostru, la Lisabona, aproximativ 3.000 de specialişti s-au întrunit într-un congres european, pentru a trece în revistă probleme legate de durere şi de tratamentul acesteia. Mi s-a părut interesant faptul că un specialist belgian, B. Morlion, a examinat în raportul său posibila relaţie dintre nutriţie şi durere.

În acest context, am putut afla că dieta umană, în funcţie de compoziţia ei, poate genera durere sau o poate alina. Iată câteva exemple:

- lipsa din alimentaţie a vitaminelor B12 şi D poate determina dureri cauzate de suferinţa nervilor. Dureri asemănătoare se observă şi în bolile metabolice, cum este, de exemplu, diabetul;

- malnutriţia şi slăbirea extremă (caşexia) pot determina escare dureroase;

- excesul de alimente conduce adesea la obezitate, situaţie în care apar frecvent dureri de spate, de şold, de picioare şi chiar dureri în zona cefei;

- pe de altă parte, de secole, unele alimente sau diete au fost recomandate pentru tratamentul durerilor, de exemplu, ardeiul roşu (chilli peppers), care conţine ca principiu activ capsaicina, substanţă care se foloseşte astăzi în mod frecvent în clinică pentru durerile de la nivelul pielii şi articulaţiilor;

- în ultimele decenii s-au conceput strategii alimentare care să determine reducerea inflamaţiei şi a stresului oxidativ, care sunt binecunoscuţi factori generatori de durere. Printre produsele utilizate sub formă de băuturi sau aditivi alimentari se numără şofranul indian, scoarţa de salcie, bromelina din fructul de ananas şi ceaiul verde. Totuşi, cele mai clare argumente din literatura ştiinţifică sunt cele privind acţiunea antiinflamatorie a unor acizi graşi nesaturaţi, cum este, de exemplu, omega-3, care se găsesc în special în peşte sau în untura de peşte. Cercetări recente au arătat că o alimentaţie frecventă cu sardele micşorează probabilitatea apariţiei infarctelor de miocard. Alte cercetări tind să arate rolul pozitiv, ca adjuvant, în tratamentul durerii, al acizilor graşi nesaturaţi pentru boli ca artrita reumatoidă, sindromul colonului iritabil şi dismenoree;

- sunt în desfăşurare cercetări pentru realizarea unor diete prin care să fie influenţată o moleculă complexă, numită receptorul NMDA, care este implicată în transformarea durerii acute în durere cronică. Blocarea acestui receptor cu ajutorul unor substanţe prezente în anumite alimente ar împiedica cronicizarea durerii. Din păcate, aceste cercetări sunt în stadiul experimental, aşa că trebuie să mai avem răbdare să vedem dacă succesele obţinute la loturile de şobolani se vor confirma şi la pacienţii cu dureri cronice.

Un alt aspect adus în atenţia specialiştilor a fost legat de starea psihică a pacientului cu dureri. S-a observat că pacienţii optimişti s-au adaptat mult mai bine în cazul cronicizării durerilor, reuşind să le domine prin distragerea atenţiei, efectuând activităţi plăcute, ca muzică, urmărirea unor comedii sau efectuarea de activităţi pe internet. În schimb, pacienţii pesimişti au avut tendinţa de amplificare a suferinţei, deoarece, pe lângă durere s-a adăugat şi depresia care a necesitat un tratament suplimentar.