Amenințarea bacteriilor rezistente la medicamente

Tot mai mulţi specialişti atrag atenţia asupra faptului că rezistența bacteriilor la antibiotice a devenit în ultimii ani o amenințare reală la sănătatea noastră. „Superbacteriile”, cum sunt numite acestea, suferă continuu mutații care le permit să supraviețuiască și să se înmulțească în organismul uman chiar și în timpul tratamentului cu antibiotice. 

Zeci de mii de oameni mor, anual, în întreaga lume din cauza infecțiilor provocate de aceste bacterii, a căror rezistență este dezvoltată ca efect al consumului excesiv și nejustificat de antibiotice. O altă cauză importantă este utilizarea anumitor medicamente pentru animalele din fermele agricole şi care determină dezvoltarea în intestinul acestora a unor bacterii rezistente la medicamentele antimicrobiene. Oamenii se pot infecta prin consumul produselor de carne, dar şi legumele pot fi contaminate cu bacterii rezistente din gunoiul de grajd folosit ca îngrășământ agricol. 

Încă din 2013, concluziile unui raport realizat de Institutul de Sănătate Publică din România arătau că „nivelul ridicat al rezistenței bacteriene la antibiotice și emergența infecțiilor determinate de Clostridium difficile sunt consecințe majore ale consumului excesiv de antibiotice, alături de care contribuie și ineficiența măsurilor de limitare a transmiterii interumane de bacterii (multi)rezistente. Acestea pot fi limitate doar prin aplicarea unor programe de utilizare rațională a antibioticelor și de control al infecțiilor nosocomiale care să fie eficiente și care să fie replicate la nivel național”.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a atras atenţia, recent, asupra faptului că nici unul dintre antibioticele dezvoltate până acum nu este eficient împotriva acestor „superbacterii” şi, dacă nu vor fi dezvoltate molecule noi de medicamente, există riscul ca în următoarele trei decenii infecțiile cu bacterii rezistente să ucidă milioane de oameni. Mulți producători farmaceutici și-au redus sau chiar au închis producția de antibiotice, considerându-le nerentabile. În ultimii ani, doar câteva medicamente noi au fost aprobate în întreaga lume de autoritățile de reglementare în domeniul farmaceutic și mai mult de 80% dintre ele sunt, de fapt, variante ale unor antibiotice dezvoltate în anii ’80. Mai mult, nici unul dintre cele 43 de medicamente incluse în prezent în diferite studii clinice nu se adresează celor 13 bacterii cunoscute cu cea mai mare rezistență la antibiotice.

În lipsa unor tratamente adaptate mutațiilor suferite de bacterii, pacienții ajung la complicații grave sau chiar la deces și pot transmite boala celor cu care intră în contact. Rezistența bacteriilor la antibiotice, numită de unii specialiști un „tsunami tăcut”, este cu atât mai frecventă cu cât antibioticul este folosit de mai mult timp și mai des. Majoritatea tulpinilor rezistente se regăsesc în mediul spitalicesc. Infecțiile nosocomiale reprezintă zona cea mai vizibilă a manifestării rezistenței microbiene. 

În plan social, efectele cele mai grave sunt înregistrate în regiunile mai puțin dezvoltate și în rândul celor mai vulnerabile categorii de persoane. Studiile realizate la nivel mondial arată că pneumonia bacteriană și infecțiile sângelui sunt principalele cauze de mortalitate în rândul copiilor mai mici de 5 ani. De asemenea, aproximativ 30% din nou-născuții cu septicemie își pierd viața din cauza rezistenței bacteriilor la multiple medicamente.

Infecțiile cauzate de bacteriile rezistente pot necesita mai multă îngrijire, iar antibioticele alternative sunt mai scumpe, mai puțin accesibile şi, în plus, pot avea efecte secundare mai grave. Ceea ce poate face fiecare dintre noi pentru a evita situația în care tratamentele administrate nu-și fac efectul este să nu mai luăm antibiotice decât la recomandarea medicului și să respectăm strict dozele indicate. (I. M.)