Amenințările în menținerea sănătății

Cu toţii ne dorim să fim sănătoşi, plini de succese, fericiţi şi să trăim mult, să putem înmulţi binele, bucuria, speranţa, armonia. Să conştientizăm că suntem responsabili pentru menţinerea vieţii şi a echili­brului ecologic al pământului, din care sunt zidite corpurile noastre (Psalmul 22), să dovedim că suntem încununarea creaţiei, prin mintea noastră, care va şti să aleagă grâul de neghină, binele de rău, să prefere lumina faţă de întuneric.

Ideal este ca omul să fie toată viaţa sănătos şi pentru aceasta trebuie să aibă: o moştenire genetică sănătoasă, viaţa petrecută cât mai mult în mijlocul naturii; hrană adecvată sezonului, vârstei, profesiei, efortului fizic efectuat; curăţenie sufletească şi trupească; îmbrăcăminte din fibre naturale corespunzătoare temperaturii exterioare, care să asigure un confort termic; să consume apă de izvor, neclorurată sau apă purificată; să respire aer curat, să facă mişcare prin mersul pe jos, cu bicicleta, prin grădinărit sau ascensiuni montane. De asemenea, el trebuie să evite factorii de risc pentru îmbolnăvirile acute (excesul de frig, umiditate, căldură, contactul cu persoane bolnave etc.) şi cronice (abuzurile de orice natură: alimentare, consumul băuturilor alcoolice, fumatul, consumul de droguri, relaţiile sexuale în afara cuplului, sedentarismul, depăşirea capacităţii de efort, stresul, grijile obsesive etc.). Acest lucru însă este posibil în foarte puţine cazuri. Trebuie să vedem ce putem face în contextul actual, să diminuăm cât mai mult până la anulare acel rău pervers care poate să ne cucerească, punându-şi pe el haine poleite, strălucitoare care să ofere plăcerea momentului, fără să ne lase să cugetăm la consecinţele îndepărtate.

Cum media de viaţă a crescut în ansamblu, prin reducerea mortalităţii infantile, fără ca oamenii să ajungă să atingă longevitatea de 100-120 de ani pentru care suntem programaţi (ca specie avem resursele energetice necesare dăinuirii vieţii pentru un secol), prin creşterea mediei de viaţă la populaţia adultă la maturitate şi vârsta a treia, s-au înmulţit bolile de uzură, de îndelungată funcţionare, în condiţii nu totdeauna favorabile, a diverselor organe din corp. Supuse suprasolicitării, în primul rând inima şi întreaga reţea vasculară cunosc fenomenul de îmbătrânire precoce, tradus prin bolile cardiovasculare dobândite, care ocupă primul loc la cauzele determinante ale morţii la diferite vârste, grav fiind faptul că mortalitatea prin infarct miocardic a coborât la vârste de 34-35 de ani, urmare a stresului social, a fumatului excesiv, a alimentaţiei incorecte şi a altor factori de risc.
Populaţia tânără este ameninţată în pierderea sănătăţii şi a vieţii prin consumul de droguri (haşiş, marihuana, acid lisergic, extasy), bolile cu transmitere sexuală (SIDA, bolile venerice) şi nu în ultimul rând consumul de băuturi aparent inofensive: coca-cola, cafea, care sunt excitante ale sistemului nervos şi totodată vasoconstrictoare, dăunând bunei funcţionalităţi a inimii şi vaselor de sânge. Am întâlnit mulţi tineri cu tahicardie, tulburări de ritm secundare consumului excesiv de coca-cola (necesarul total de lichide era reprezentat în exclusivitate de această băutură), fiind victimele reclamelor agresive care se fac, uitând ei să bea apă.
Prin urmare, nu mai putem rămâne indiferenţi şi neinformaţi pentru că, altfel, multe rele se vor răsfrânge asupra noastră şi a copiilor noştri dacă nu ştim sau nu suntem în stare să spunem un NU hotărât răului. De aceea subliniez în primul rând importanţa interesului pe care să-l acordăm locului şi evenimentelor în mijlocul cărora trăim. Mai presus însă de răul fizic care are drept țintă corpul (trupul), trebuie să identificăm, să cunoaș­tem şi să combatem răul care distruge sufletul.