Analize pentru diagnosticarea bolii cronice de rinichi

Bolile cardiovasculare, hipertensiunea și diabetul zaharat, de care suferă mulți români, favorizează apariția bolii cronice de rinichi. De cele mai multe ori, această afecţiune este diagnosticată foarte târziu, deoarece majoritatea pacienților prezintă simp­tome abia în stadiile avansate.

În lipsa tratamentului, presiunea în interiorul rinichiului creș­te și poate provoca leziuni ireversibile ale nefronilor, unitățile mor­fo­funcționale ale rinichilor, care au rol de filtrare, atrag atenţia specialiştii. Aceştia explică că apariția unor astfel de leziuni diminuează funcți­onalitatea rinichilor, cu riscul unor evoluții nefavorabile și, în stadii mai avansate, o deteriorare im­por­tantă a calității vieții pentru pacient.

Boala cronică de rinichi poate fi, însă, ținută sub control dacă este diagnosticată din timp, redu­cân­du-se astfel și riscul complicațiilor. Acest lucru este posibil cu ajutorul unor analize uzuale de sânge incluse în pachetul de bază al serviciilor medicale decontate și care se pot face cu o trimitere obișnuită din partea medicului de familie. Cu prilejul Zilei Mondiale a Rinichiului, președintele Societății Române de Nefrologie, prof. univ. dr. Ina Kacso, a lansat un apel, în cadrul unui eveniment organizat de DCnews, către persoanele diagnosticate cu diabet zaharat, hipertensiune și alte afecțiuni cardiovasculare, recomandându-le acestora să meargă la medicul de familie pentru a-și evalua sănătatea rinichilor, prin intermediul a două analize uzuale, și anume, estimarea ratei de filtrare glomerulară (o analiză de sânge) și raportul albumină-creatinină urinară (albuminurie), determinată din proba de urină. Ambele analize sunt incluse în pachetul de bază de servicii medicale decontate.

Diagnosticarea corectă și timpurie a afecţiunilor renale este esen­țială pentru ca pacienții să nu ajungă să depindă de dializă sau de un transplant de rinichi, de aceea specialiştii recomandă un control anual în vederea diagnosticării timpurii a bolii cronice de rinichi. Dacă știm cu ce ne confruntăm, pot fi prevenite complicațiile, iar evoluția bolii poate fi încetinită. 

Hipertensiunea arterială, diabetul zaharat și bolile cardiovasculare sunt cei mai importanți factori de risc pentru boala cronică de rinichi și care pot fi ținuți sub control prin tratament. Există însă și alți factori care pot favoriza afectarea rinichilor, dintre care unii țin de modul de viață și pot fi controlați, cum sunt obezitatea și fumatul. Vârsta înaintată și istoricul medical familial pot favoriza, de asemenea, afectarea funcției renale.

La nivel mondial, boala cronică de rinichi ocupă locul 7 în topul cauzelor de deces, iar specialiștii estimează că poate deveni, până în 2040, chiar a 5-a cauză de mortalitate, dacă nu sunt luate măsuri din timp. În România, la ora actuală, doar 10% dintre persoanele cu această afectare renală sunt diagnosticate în stadii incipiente.

Deteriorarea funcției renale duce, inevitabil, și la creșterea numărului de spitalizări. În stadiile avansate, pacienții ajung să aibă nevoie anual de mai multe spitalizări. În boala cronică de rinichi, cunoscută și sub denumirea de insuficiență renală cronică, rinichii își pierd parțial sau complet capacitatea de a funcționa și nu mai pot elimina, prin urină, surplusul de apă și reziduurile toxice din sânge, care se acumulează astfel în organism. (I. N.)