Antibioticele actuale vor deveni ineficiente

Reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) au atras atenția, zilele acestea, asupra riscului la care este expusă populația lumii în fața a 12 familii de bacterii considerate cele mai agresive. Multe dintre aceste bacterii au evoluat deja în superbacterii mortale, avertizează și Agenția Organizației Națiunilor Unite (ONU) pentru Sănătate. În acest context, specialiștii susțin că se impune de urgență dezvoltarea unor antibiotice noi.

La acest moment, 12 familii de bacterii considerate foarte periculoase pentru viitorul omenirii, din cauza riscului legat de rezistența acestora la actualele tipuri de antibioterapie, impun dezvoltarea de urgență a unor noi antibiotice, avertizează Organizația Mondială a Sănătății. Și Agenția Organizației Nați­u­nilor Unite pentru Sănătate atrage atenția că multe dintre aceste bacterii au evoluat deja în superbacterii mortale, care sunt rezistente la multe antibiotice. „Această listă a fost stabilită pentru a încerca să ghideze și să promoveze cercetarea și dezvoltarea de noi antibiotice”, se arată într-un comunicat OMS, citat de agenții de presă europene.

În cazul a trei dintre cele 12 familii de bacterii incriminate, riscul este considerat deja „critic”. Este vorba despre Acinetobacter, Pseudomonas și Enterobacteriaceae (între care E. coli), bacterii rezistente, în prezent, inclusiv la antibioticele cele mai recente și care reprezintă cauza celor mai multe infecții în spitale. „Rezisten­ța la antibiotice este în creștere rapidă și ne epuizăm opțiunile terapeutice. În cazul în care ne bazăm pe ritmul pieței, noile antibiotice de care avem cea mai urgentă nevoie nu vor fi dezvoltate în timp”, a avertizat Marie-Paule Kieny, director general adjunct al OMS pentru sistemele de sănătate și inovare.

De asemenea, alte șase familii de bacterii sunt catalogate ca fiind de risc de „înaltă prioritate”, printre cele mai cunoscute fiind Staphylococcus aureus, Salmonella și Helicobacter pylori (bacterie responsabilă mai ales de ulcerele gastrice), din cauza rezistenței lor la mai multe tipuri de antibiotice. Alte trei familii de bacterii sunt plasate în categoria de „prioritate medie”: Streptoccocus pneumoniae, cel care cauzează pneumonii și meningite, Haemophilus influenzae, responsabil de infecții cum ar fi otitele, și Shigella spp, care produce infecții intestinale, cum ar fi dizenteria. Potrivit unui studiu realizat în Marea Britanie și dat publicității în luna septembrie a anului trecut, bacteriile rezistente ar putea „omorî până la 10 milioane de oameni pe an, până în 2050, la fel de mult ca și cancerul”.

În România, Ministerul Sănă­tății (MS) a inițiat campania „Nu antibiotice la-ntâmplare”, prin care se urmărește conști­entizarea riscurilor la care se supune populația prin autoadministrare de antibiotice. Potrivit specia­liștilor MS, pentru bacteriile care produc septicemii, rezultatele furnizate de aproape 20 de spitale din țară indică, în mod constant, în ultimii ani (2012-2015) niveluri ale rezistenței la antibiotice mai mari decât cele din majoritatea statelor Uniunii Europene. De asemenea, s-au înregistrat cele mai mari niveluri ale rezistenței la principalele antibiotice utilizate împotriva stafilococului auriu, pentru Pseudomonas aeruginosa (piocianic) şi unele dintre cele mai mari pentru bacterii de spital, precum Acinetobacter, Klebsiella pneumoniae, dar şi pentru unii care produc infecții în afara spitalelor: Escherichia coli (principala cauză de infecții urinare), pneumococ (principala cauză de pneumonii, sinuzite, otite), enterococi.

Cele mai frecvente cazuri în care populația face abuz de antibiotice sunt îmbolnăvirile de răceală și gripă. Medicii infecționiști atrag însă atenția că aceste afecțiuni sunt produse de virusuri, nu de bacterii, și, prin urmare, nu pot fi distruse de antibiotice.